II Samuel 22

David sang HERREN denne Sang, dengang HERREN havde frelst ham af alle hans Fjenders og af Sauls Hånd.
David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.
Han sang: "HERRE, min Klippe, min Borg, min Befrier,
El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.
min Gud, mit Bjerg, hvortil jeg tyr, mit Skjold, mit Frelseshorn, mit Værn, min Tilflugt, min Frelser, som frelser mig fra Vold!
Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.
Jeg påkalder HERREN, den Højlovede, og frelses fra mine Fjender.
Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.
Dødens Brændinger omsluttede mig, Ødelæggelsens Strømme forfærdede mig,
Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
Dødsrigets Reb omspændte mig, Dødens Snarer faldt over mig;
legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.
i min Vånde påkaldte jeg HERREN og råbte til min Gud. Han hørte min Røst fra sin Helligdom, mit Råb fandt ind til hans Ører!
În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
Da rystede Jorden og skjalv, Himlens Grundvolde bæved og rysted, thi hans Vrede blussede op.
Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
Røg for ud af hans Næse, fortærende Ild af hans Mund, Gløder gnistrede fra ham.
Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.
Han sænkede Himlen, steg ned med Skymulm under sine Fødder;
A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.
båret af Keruber fløj han, svæved på Vindens Vinger;
Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;
han omgav sig med Mulm som en Bolig, mørke Vandmasser, vandfyldte Skyer.
era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.
Fra Glansen foran ham for der Hagl og Ildgløder ud.
Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.
HERREN tordned fra Himlen, den Højeste lod høre sin Røst;
Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;
han udslynged Pile, adsplittede dem, lod Lynene funkle og skræmmede dem.
a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.
Havets Bund kom til Syne, Jordens Grundvolde blottedes ved HERRENs Trusel, for hans Vredes Pust.
Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.
Han udrakte Hånden fra det høje og greb mig, drog mig op af de vældige Vande,
El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;
frelste mig fra mine mægtige Fjender, fra mine Avindsmænd; de var mig for stærke.
m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.
På min Ulykkes Dag faldt de over mig, men HERREN blev mig et Værn.
Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,
Han førte mig ud i åbent Land, han frelste mig, thi han havde Behag i mig.
El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.
HERREN gengældte mig efter min Retfærd, lønned mig efter mine Hænders Uskyld;
Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;
thi jeg holdt mig til HERRENs Veje, svigted i Gudløshed ikke min Gud;
căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.
hans Bud stod mig alle for Øje, jeg veg ikke fra hans Love.
Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
Ustraffelig var jeg for ham og vogtede mig for Brøde.
Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.
HERREN lønned mig efter min Retfærd, mine Hænders Uskyld, som var ham for Øje!
De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.
Du viser dig from mod den fromme, retsindig mod den retsindige,
Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,
du viser dig ren mod den rene og vrang mod den svigefulde.
cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.
De arme giver du Frelse, hovmodiges Øjne Skam!
Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.
Ja, du er min Lampe, HERRE! HERREN opklarer mit Mørke.
Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.
Thi ved din Hjælp søndrer jeg Mure, ved min Guds Hjælp springer jeg over Volde.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.
Fuldkommen er Guds Vej, lutret er HERRENs Ord. Han er et Skjold for alle, der sætter deres Lid til ham.
Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.
Ja, hvem er Gud uden HERREN, hvem er en Klippe uden vor Gud,
Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?
den Gud, der omgjorded mig med Kraft, jævnede Vejen for mig,
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....
gjorde mine Fødder som Hindens og gav mig Fodfæste på Højne,
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.
oplærte min Hånd til Krig, så mine Arme spændte Kobberbuen?
Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.
Du gav mig din Frelses Skjold, din Nedladelse gjorde mig stor;
Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.
du skaffede Plads for mine Skridt, mine Ankler vaklede ikke.
Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.
Jeg jog mine Fjender, indhentede dem, vendte først om, da de var gjort til intet,
Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.
slog dem ned, så de ej kunde rejse sig, men lå faldne under min Fod.
Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.
Du omgjorded mig med Kraft til Kampen, mine Modstandere tvang du i Knæ for mig;
Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.
du slog mine Fjender på Flugt mine Avindsmænd ryddede jeg af Vejen.
Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.
De råbte, men ingen hjalp, til HERREN, han svared dem ikke.
Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!
Jeg knuste dem som Jordens Støv, som Gadeskarn tramped jeg på dem.
Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.
Du friede mig af Folkekampe, du satte mig til Folkeslags Høvding; nu tjener mig ukendte Folk;
Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.
Udlandets Sønner kryber for mig; blot de hører om mig, lyder de mig:
Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.
Udlandets Sønner vansmægter, kommer skælvende frem af deres Skjul.
Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.
HERREN lever, højlovet min Klippe, ophøjet være min Frelses Gud,
Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,
den Gud, som giver mig Hævn, lægger Folkeslag under min Fod
Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,
og frier mig fra mine Fjender! Du ophøjer mig over mine Modstandere, fra Voldsmænd frelser du mig.
şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.
HERRE, derfor priser jeg dig blandt Folkene og lovsynger dit Navn,
De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.
du, som kraftig hjælper din Konge og viser din Salvede Miskundhed. David og hans Æt evindelig.
El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``