II Samuel 22

David upravi Jahvi riječi ove pjesme u dan kad ga je Jahve izbavio iz ruku svih njegovih neprijatelja i iz ruke Šaulove.
David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.
Pjevao je: "Jahve, hridino moja, utvrdo moja, spase moj;
El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.
Bože moj, pećino moja kojoj se utječem, štite moj, spasenje moje, tvrđavo moja! Ti me izbavljaš od nasilja.
Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.
Zazvat ću Jahvu hvale predostojna i od dušmana bit ću izbavljen.
Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.
Valovi smrti okružiše mene, prestraviše me bujice pogubne,
Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
Užad Podzemlja sputiše me, smrtonosne zamke padoše na me:
legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.
u nevolji zazvah Jahvu i Bogu svome zavapih. Iz svog Doma zov mi začu, i vapaj moj mu do ušiju doprije.
În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
I zemlja se potrese i uzdrhta, uzdrmaše se temelji nebesa, pokrenuše se, jer On gnjevom planu.
Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
Iz nosnica mu dim se diže, iz usta mu oganj liznu, ugljevlje živo od njega plamsa.
Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.
On nagnu nebesa i siđe, pod nogama oblaci mu mračni.
A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.
Na keruba stade i poletje; na krilima vjetra zaplovi.
Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;
Ogrnu se mrakom kao koprenom, prekri se tamnim vodama i oblacima tmastim,
era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.
od bljeska pred licem njegovim užga se ugljevlje plameno.
Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.
Jahve s neba zagrmje, Svevišnjega glas se ori.
Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;
Odape strijele i dušmane rasu, izbaci munje i na zemlju ih obori.
a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.
Morska dna se pokazaše, i temelji svijeta postaše goli od strašne prijetnje Jahvine, od olujna daha gnjeva njegova.
Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.
On pruži s neba ruku i mene prihvati, iz silnih voda on me izbavi.
El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;
Od protivnika moćnog mene oslobodi, od dušmana mojih jačih od mene.
m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.
Navališe na me u dan zlosretni, ali me Jahve zaštiti,
Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,
na polje prostrano izvede me, spasi me jer sam mu mio.
El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.
Po pravednosti mojoj Jahve mi uzvrati, po čistoći ruku mojih on me nagradi,
Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;
jer čuvah putove Jahvine, od Boga se svoga ne udaljih.
căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.
Odredbe njegove sve su mi pred očima, zapovijedi njegove nisam odbacio,
Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
do srži odan njemu sam bio, čuvam se grijeha svakoga.
Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.
Jahve mi po pravdi mojoj vrati, čistoću ruku mojih vidje.
De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.
S prijateljem ti si prijatelj, poštenu poštenjem uzvraćaš.
Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,
S čovjekom čistim ti si čist, a lukavca izigravaš,
cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.
jer narodu poniženu spasenje donosiš a ponižavaš oči ohole.
Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.
Jahve, ti moju svjetiljku užižeš, Bože, tminu moju obasjavaš:
Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.
s tobom udaram na čete dušmanske, s Bogom svojim preskačem zidine.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.
Savršeni su puti Gospodnji, i riječ je Jahvina ognjem kušana. on je štit svima, samo on, koji se k njemu utječu.
Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.
Jer tko je Bog osim Jahve? Tko li je hridina osim Boga našega?
Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?
Taj Bog me snagom opasuje, stere mi put besprijekoran.
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....
Noge mi dade brze ko u košute i postavi me na visine sigurne,
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.
ruke mi za borbu uvježba i mišice da luk mjedeni napinju.
Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.
Daješ mi štit svoj koji spasava, tvoja me brižljivost uzvisi.
Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.
Pouzdanje daješ mom koraku, i noge mi više ne posrću.
Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.
Pognah svoje dušmane i dostigoh, i ne vratih se dok ih ne uništih.
Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.
Obaram ih, ne mogu se dići, padaju, pod nogama mi leže.
Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.
Ti me opasa snagom za borbu, a protivnike moje meni podloži.
Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.
Ti dušmane moje u bijeg natjera, i rasprših one koji su me mrzili.
Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.
Vapiju u pomoć, nikog da pomogne, vapiju Jahvi - ne odaziva se.
Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!
Smrvih ih kao prah na vjetru, zgazih ih ko blato na putu.
Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.
Ti me §izbavÄi od bune u mom narodu, postavi me glavarom pogana, puk koji ne poznavah služi mi.
Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.
Svaki moj šapat pokorno on sluša. Sinovi tuđinci meni laskaju,
Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.
sinovi tuđinski gube srčanost izlaze dršćuć iz svojih utvrda.
Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.
Živio Jahve! Blagoslovljena hridina moja! Neka se uzvisi Bog, spasenje moje!
Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,
Bog koji mi daje osvetu i narode meni pokorava.
Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,
Od dušmana me mojih izbavljaš i nad protivnike me moje izdižeš, ti mene od čovjeka silnika spasavaš.
şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.
Zato te slavim, Jahve, među pucima i psalam pjevam tvome Imenu:
De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.
umnožio si pobjede kralju svojemu, pomazaniku svome milost si iskazao, Davidu i potomstvu njegovu navijeke."
El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``