Job 38

Allora l’Eterno rispose a Giobbe dal seno della tempesta, e disse:

Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

"Chi è costui che oscura i miei disegni con parole prive di senno?

,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

Orsù, cingiti i lombi come un prode; io ti farò delle domande e tu insegnami!

Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.

Dov’eri tu quand’io fondavo la terra? Dillo, se hai tanta intelligenza.

Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.

Chi ne fissò le dimensioni? giacché tu il sai! chi tirò sovr’essa la corda da misurare?

Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?

Su che furon poggiate le sue fondamenta, o chi ne pose la pietra angolare

Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,

quando le stelle del mattino cantavan tutte assieme e tutti i figli di Dio davan in gridi di giubilo?

atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

Chi chiuse con porte il mare balzante fuor dal seno materno,

Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?

quando gli detti le nubi per vestimento e per fasce l’oscurità,

Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;

quando gli tracciai de’ confini, gli misi sbarre e porte,

cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;

e dissi: "Fin qui tu verrai, e non oltre; qui si fermerà l’orgoglio de’ tuoi flutti?"

cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`

Hai tu mai, in vita tua, comandato al mattino? o insegnato il suo luogo all’aurora,

De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,

perch’ella afferri i lembi della terra, e ne scuota via i malvagi?

ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?

La terra si trasfigura come creta sotto il sigillo, e appar come vestita d’un ricco manto;

Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

i malfattori sono privati della luce loro, e il braccio, alzato già, è spezzato.

Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?

Sei tu penetrato fino alle sorgenti del mare? hai tu passeggiato in fondo all’abisso?

Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?

Le porte della morte ti son esse state scoperte? Hai tu veduto le porte dell’ombra di morte?

Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?

Hai tu abbracciato collo sguardo l’ampiezza della terra? Parla, se la conosci tutta!

Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.

Dov’è la via che guida al soggiorno della luce? E la tenebra dov’è la sua dimora?

Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?

Le puoi tu menare verso i loro domini, e sai tu bene i sentieri per ricondurle a casa?

Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?

Lo sai di sicuro! ché tu eri, allora, già nato, e il numero de’ tuoi giorni è grande!…

Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!

Sei tu entrato ne’ depositi della neve? Li hai visti i depositi della grandine

Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,

ch’io tengo in serbo per i tempi della distretta, pel giorno della battaglia e della guerra?

pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?

Per quali vie si diffonde la luce e si sparge il vento orientale sulla terra?

Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?

Chi ha aperto i canali all’acquazzone e segnato la via al lampo dei tuoni,

Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

perché la pioggia cada sulla terra inabitata, sul deserto ove non sta alcun uomo,

pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;

e disseti le solitudini desolate, sì che vi germogli e cresca l’erba?

pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?

Ha forse la pioggia un padre? o chi genera le gocce della rugiada?

Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?

Dal seno di chi esce il ghiaccio, e la brina del cielo chi la dà alla luce?

Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,

Le acque, divenute come pietra, si nascondono, e la superficie dell’abisso si congela.

ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?

Sei tu che stringi i legami delle Pleiadi, o potresti tu scioglier le catene d’Orione?

Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?

Sei tu che, al suo tempo, fai apparire le costellazioni e guidi la grand’Orsa insieme a’ suoi piccini?

Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?

Conosci tu le leggi del cielo? e regoli tu il dominio di esso sulla terra?

Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?

Puoi tu levar la voce fino alle nubi, e far che abbondanza di pioggia ti ricopra?

Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?

I fulmini parton forse al tuo comando? Ti dicono essi: "Eccoci qua"?

Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: ,Iată-ne?`

Chi ha messo negli strati delle nubi sapienza, o chi ha dato intelletto alla meteora?

Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?

Chi conta con sapienza le nubi? e gli otri del cielo chi li versa

Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,

allorché la polvere stemperata diventa come una massa in fusione e le zolle de’ campi si saldan fra loro?

pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?

Sei tu che cacci la preda per la leonessa, che sazi la fame de’ leoncelli

Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,

quando si appiattano nelle tane e si mettono in agguato nella macchia?

cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?

Chi provvede il pasto al corvo quando i suoi piccini gridano a Dio e vanno errando senza cibo?

Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?