Job 38

L'Eternel répondit à Job du milieu de la tempête et dit:

Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

Qui est celui qui obscurcit mes desseins Par des discours sans intelligence?

,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

Ceins tes reins comme un vaillant homme; Je t'interrogerai, et tu m'instruiras.

Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.

Où étais-tu quand je fondais la terre? Dis-le, si tu as de l'intelligence.

Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.

Qui en a fixé les dimensions, le sais-tu? Ou qui a étendu sur elle le cordeau?

Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?

Sur quoi ses bases sont-elles appuyées? Ou qui en a posé la pierre angulaire,

Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,

Alors que les étoiles du matin éclataient en chants d'allégresse, Et que tous les fils de Dieu poussaient des cris de joie?

atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

Qui a fermé la mer avec des portes, Quand elle s'élança du sein maternel;

Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?

Quand je fis de la nuée son vêtement, Et de l'obscurité ses langes;

Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;

Quand je lui imposai ma loi, Et que je lui mis des barrières et des portes;

cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;

Quand je dis: Tu viendras jusqu'ici, tu n'iras pas au delà; Ici s'arrêtera l'orgueil de tes flots?

cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`

Depuis que tu existes, as-tu commandé au matin? As-tu montré sa place à l'aurore,

De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,

Pour qu'elle saisisse les extrémités de la terre, Et que les méchants en soient secoués;

ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?

Pour que la terre se transforme comme l'argile qui reçoit une empreinte, Et qu'elle soit parée comme d'un vêtement;

Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

Pour que les méchants soient privés de leur lumière, Et que le bras qui se lève soit brisé?

Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?

As-tu pénétré jusqu'aux sources de la mer? T'es-tu promené dans les profondeurs de l'abîme?

Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?

Les portes de la mort t'ont-elles été ouvertes? As-tu vu les portes de l'ombre de la mort?

Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?

As-tu embrassé du regard l'étendue de la terre? Parle, si tu sais toutes ces choses.

Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.

Où est le chemin qui conduit au séjour de la lumière? Et les ténèbres, où ont-elles leur demeure?

Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?

Peux-tu les saisir à leur limite, Et connaître les sentiers de leur habitation?

Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?

Tu le sais, car alors tu étais né, Et le nombre de tes jours est grand!

Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!

Es-tu parvenu jusqu'aux amas de neige? As-tu vu les dépôts de grêle,

Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,

Que je tiens en réserve pour les temps de détresse, Pour les jours de guerre et de bataille?

pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?

Par quel chemin la lumière se divise-t-elle, Et le vent d'orient se répand-il sur la terre?

Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?

Qui a ouvert un passage à la pluie, Et tracé la route de l'éclair et du tonnerre,

Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

Pour que la pluie tombe sur une terre sans habitants, Sur un désert où il n'y a point d'hommes;

pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;

Pour qu'elle abreuve les lieux solitaires et arides, Et qu'elle fasse germer et sortir l'herbe?

pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?

La pluie a-t-elle un père? Qui fait naître les gouttes de la rosée?

Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?

Du sein de qui sort la glace, Et qui enfante le frimas du ciel,

Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,

Pour que les eaux se cachent comme une pierre, Et que la surface de l'abîme soit enchaînée?

ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?

Noues-tu les liens des Pléiades, Ou détaches-tu les cordages de l'Orion?

Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?

Fais-tu paraître en leur temps les signes du zodiaque, Et conduis-tu la Grande Ourse avec ses petits?

Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?

Connais-tu les lois du ciel? Règles-tu son pouvoir sur la terre?

Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?

Elèves-tu la voix jusqu'aux nuées, Pour appeler à toi des torrents d'eaux?

Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?

Lances-tu les éclairs? Partent-ils? Te disent-ils: Nous voici?

Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: ,Iată-ne?`

Qui a mis la sagesse dans le coeur, Ou qui a donné l'intelligence à l'esprit?

Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?

Qui peut avec sagesse compter les nuages, Et verser les outres des cieux,

Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,

Pour que la poussière se mette à ruisseler, Et que les mottes de terre se collent ensemble?

pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?

Chasses-tu la proie pour la lionne, Et apaises-tu la faim des lionceaux,

Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,

Quand ils sont couchés dans leur tanière, Quand ils sont en embuscade dans leur repaire?

cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?

Qui prépare au corbeau sa pâture, Quand ses petits crient vers Dieu, Quand ils sont errants et affamés?

Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?