Job 38

Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:
Majd felele az Úr Jóbnak a forgószélből és monda:
,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?
Ki az, a ki elhomályosítja az örök rendet tudatlan beszéddel?
Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
Nosza övezd fel, mint férfiú derekadat, én majd kérdezlek, te meg taníts engem!
Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.
Hol voltál, mikor a földnek alapot vetettem? Mondd meg, ha tudsz valami okosat!
Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?
Ki határozta meg mértékeit, ugyan tudod-é; avagy ki húzta el felette a mérő zsinórt?
Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,
Mire bocsátották le oszlopait, avagy ki vetette fel szegeletkövét;
atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
Mikor együtt örvendezének a hajnalcsillagok, és Istennek minden fiai vigadozának?
Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?
És *kicsoda* zárta el ajtókkal a tengert, a mikor előtünt, az anyaméhből kijött;
Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;
Mikor ruházatává a felhőt tevém, takarójául pedig a sürű homályt?
cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;
Mikor reávontam törvényemet, zárat és ajtókat veték eléje:
cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`
És azt mondám: Eddig jőjj és ne tovább; ez itt ellene áll kevély habjaidnak!
De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,
Parancsoltál-é a reggelnek, a mióta megvagy? Kimutattad-é a hajnalnak a helyét?
ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?
Hogy belefogózzék a földnek széleibe, és lerázassanak a gonoszok róla.
Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?
Hogy átváltozzék mint a megpecsételt agyag, és előálljon, mint egy ruhában.
Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?
Hogy a gonoszoktól elvétessék világosságuk, és a fölemelt kar összetöressék?
Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?
Eljutottál-é a tenger forrásáig, bejártad-é a mélységnek fenekét?
Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
Megnyíltak-é néked a halálnak kapui; a halál árnyékának kapuit láttad-é?
Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
Áttekintetted-é a föld szélességét, mondd meg, ha mindezt jól tudod?
Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?
Melyik út *visz* oda, hol a világosság lakik, és a sötétségnek hol van a helye?
Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
Hogy visszavinnéd azt az ő határába, és hogy megismernéd lakása útjait.
Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!
Tudod te ezt, hiszen már akkor megszülettél; napjaidnak száma nagy!
Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,
Eljutottál-é a hónak tárházához; vagy a jégesőnek tárházát láttad-é?
pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?
A mit fentartottam a szükség idejére, a harcz és háború napjára?
Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?
Melyik út *visz oda,* a hol szétoszlik a világosság, és szétterjed a keleti szél a földön?
Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
Ki hasított nyílást a záporesőnek, és a mennydörgő villámnak útat?
pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;
Hogy aláessék az ember nélkül való földre, a pusztaságra, holott senki sincsen;
pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
Hogy megitasson pusztát, sivatagot, és hogy sarjaszszon zsenge pázsitot?
Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?
Van-é atyja az esőnek, és ki szülte a harmat cseppjeit?
Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,
Kinek méhéből jött elő a jég, és az ég daráját kicsoda szülte?
ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?
*Miként* rejtőznek el a vizek mintegy kő *alá,* és *mint* zárul be a mély vizek színe?
Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?
Összekötheted-é a fiastyúk szálait; a kaszáscsillag köteleit megoldhatod-é?
Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?
A hajnalcsillagot előhozhatod-é az ő idejében, avagy a gönczölszekeret forgathatod-é fiával együtt?
Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?
Ismered-é az ég törvényeit, vagy te határozod-é meg uralmát a földön?
Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?
Felemelheted-é szavadat a felhőig, hogy a vizeknek bősége beborítson téged?
Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: ,Iată-ne?`
Kibocsáthatod-é a villámokat, hogy elmenjenek, vagy mondják-é néked: Itt vagyunk?
Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?
Ki helyezett bölcseséget a setét felhőkbe, vagy a tüneményeknek ki adott értelmet?
Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,
Ki számlálta meg a bárányfelhőket bölcseséggel, és ki üríti ki az égnek tömlőit;
pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?
Mikor a por híg sárrá változik, és a göröngyök összetapadnak?
Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,
cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?
Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?