Job 39

numquid nosti tempus partus hibicum in petris vel parturientes cervas observasti

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

dinumerasti menses conceptus earum et scisti tempus partus earum

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

incurvantur ad fetum et pariunt et rugitus emittunt

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

separantur filii earum pergunt ad pastum egrediuntur et non revertuntur ad eas

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

quis dimisit onagrum liberum et vincula eius quis solvit

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

cui dedi in solitudine domum et tabernacula eius in terra salsuginis

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

contemnit multitudinem civitatis clamorem exactoris non audit

El rîde de zarva cetăţilor,

circumspicit montes pascuae suae et virentia quaeque perquirit

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

numquid volet rinoceros servire tibi aut morabitur ad praesepe tuum

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

numquid alligabis rinocerota ad arandum loro tuo aut confringet glebas vallium post te

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

numquid fiduciam habebis in magna fortitudine eius et derelinques ei labores tuos

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

numquid credes ei quoniam reddat sementem tibi et aream tuam congreget

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

pinna strutionum similis est pinnis herodii et accipitris

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

quando derelinquit in terra ova sua tu forsitan in pulvere calefacis ea

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

obliviscitur quod pes conculcet ea aut bestiae agri conterant

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

duratur ad filios suos quasi non sint sui frustra laboravit nullo timore cogente

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

privavit enim eam Deus sapientia nec dedit illi intellegentiam

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

cum tempus fuerit in altum alas erigit deridet equitem et ascensorem eius

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

numquid praebebis equo fortitudinem aut circumdabis collo eius hinnitum

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

numquid suscitabis eum quasi lucustas gloria narium eius terror

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

terram ungula fodit exultat audacter in occursum pergit armatis

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

contemnit pavorem nec cedit gladio

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

super ipsum sonabit faretra vibrabit hasta et clypeus

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

fervens et fremens sorbet terram nec reputat tubae sonare clangorem

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

ubi audierit bucinam dicet va procul odoratur bellum exhortationem ducum et ululatum exercitus

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

numquid per sapientiam tuam plumescit accipiter expandens alas suas ad austrum

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

aut ad praeceptum tuum elevabitur aquila et in arduis ponet nidum suum

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

in petris manet et in praeruptis silicibus commoratur atque inaccessis rupibus

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

inde contemplatur escam et de longe oculi eius prospiciunt

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

pulli eius lambent sanguinem et ubicumque cadaver fuerit statim adest

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.