Job 39

Eske ou konnen lè kabrit mawon yo ap fè pitit? Eske ou janm wè kote fenmèl yo ap miba?

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Eske ou konnen konbe mwa yo pote yon pitit nan vant yo? Kilè pitit yo rive dat pou yo fèt?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Eske ou konnen lè yo pral kwoupi pou miba, lè y'ap fè pitit yo nan mitan dezè a?

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Pitit yo grandi, yo pran fòs, yo kite manman yo, y' ale, yo pa tounen.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Ki moun ki bay bourik mawon libète yo? Ki moun ki lage yo nan savann?

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Mwen ba yo dezè pou kay yo. Mwen kite yo viv nan savann tè sale a.

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Tout bri k'ap fèt nan lavil yo pa di yo anyen. Pesonn pa ka donte yo pou fè yo travay.

El rîde de zarva cetăţilor,

Yo mache nan tout mòn yo dèyè manje. Y'ap chache fèy vèt pou yo mete anba dan yo.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Eske ou ka fè bèf mawon travay pou ou? Eske l'ap rete pase nwit mare nan lakou kay ou?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Eske ou ka pase kòd nan kou yonn pou fè l' raboure tè a pou ou? Eske ou ka fè l' rale chari pou woule tè jaden ou yo?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Eske ou ka konte sou gwo fòs kouraj li pou fè li travay di pou ou?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Eske ou kwè l'ap asepte pote rekòt ou soti nan jaden? Eske l'ap asepte ranmase grenn ou yo sou glasi?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Otrich alèz lè l'ap bat zèl li, men, li pa ka vole tankou sigòy.

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Otrich la ponn ze l' yo atè konsa. Se chalè tè a ki fè yo kale.

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

Li pa konnen nenpòt moun k'ap pase ka pile yo, nenpòt bèt nan raje ka kraze yo anba pye.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

Li fè tankou ze yo pa pou li. Sa pa di l' anyen si li bay tèt li tout lapenn ponn ze yo pou gremesi,

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

Se mwen menm, Bondye, ki fè l' sòt konsa, ki pa ba li lespri menm.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

Men, lè l' pran kouri, nanpwen kavalye sou chwal ki ka pran devan l'.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Eske se ou menm ki bay chwal yo fòs, ki mete bèl krenyen sou kou yo?

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Eske se ou ki fè yo sote ponpe tankou kabrit, ki fè yo ranni pou fè moun pè?

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Y'ap pyafe konsa nan ti fon yo, y'ap bat tè a ak zago yo. Yo kouri ak tout fòs yo lè yo nan lagè.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

Se brave danje yo ye. Yo pa janm pè anyen. Pa gen zam ki pou fè yo fè bak.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

Lè konsa, ti sak flèch ki nan do kavalye yo ap fè bri. Lans ak frenn ki nan men yo ap fè zèklè.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

Yo eksite, yo pa ka tann. Y'ap kouri sou lènmi an. Lè yo tande twonpèt la soufle, yo pa ka rete an plas.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

Chak fwa twonpèt la soufle, yo fè han! Yo gen tan pran sant batay la byen lwen. Yo tande chèf yo k'ap pase lòd byen fò.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Eske se ou ki moutre grigri jan pou l' vole lè li louvri zèl li yo vole ale nan sid?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Eske se ou ki bay malfini lòd pou li fè nich li byen wo sou tèt mòn yo?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Li rete sou tèt gwo wòch yo. Se la li pase nwit. Kote l' ye a, moun pa ka vin pran l'.

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

Se la li rete, l'ap veye bèt pou l' trape manje. Li te mèt byen lwen, l'ap wè yo ak je li.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Se san bèt ti malfini yo bwè. Kote ki gen kadav, se la yo ye.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.