Job 39

Kender du Tiden, da Stengeden føder, tager du Vare på Hindenes Veer,

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

tæller du mon deres Drægtigheds Måneder, kender du Tiden, de føder?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

De lægger sig ned og føder og kaster Kuldet,

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Ungerne trives, gror til i det frie, løber bort og kommer ej til dem igen.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Hvem slap Vildæslet løs, hvem løste mon Steppeæslets Reb,

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

som jeg gav Ørkenen til Hjem, den salte Steppe til Bolig?

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Det ler ad Byens Larm og hører ej Driverens Skælden;

El rîde de zarva cetăţilor,

det ransager Bjerge, der har det sin Græsgang, det leder hvert Græsstrå op.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Er Vildoksen villig at trælle for dig, vil den stå ved din Krybbe om Natten?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Binder du Reb om dens Hals, pløjer den Furerne efter dig?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Stoler du på dens store Kræfter; overlader du den din Høst?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Tror du, den kommer tilbage og samler din Sæd på Loen?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Mon Strudsens Vinge er lam, eller mangler den Dækfjer og Dun,

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

siden den betror sine Æg til Jorden og lader dem varmes i Sandet,

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

tænker ej på, at en Fod kan knuse dem, Vildtet på Marken træde dem sønder?

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

Hård ved Ungerne er den, som var de ej dens; spildt er dens Møje, det ængster den ikke.

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

Thi Gud lod den glemme Visdom og gav den ej Del i Indsigt.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

Når Skytterne kommer, farer den bort, den ler ad Hest og Rytter.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Giver du Hesten Styrke, klæder dens Hals med Manke

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

og lærer den Græshoppens Spring? Dens stolte Prusten indgyder Rædsel.

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Den skraber muntert i Dalen, går Brynjen væligt i Møde;

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

den ler ad Rædselen, frygter ikke og viger ikke for Sværdet;

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

Koggeret klirrer over den, Spydet og Køllen blinker;

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

den sluger Vejen med gungrende Vildskab, den tøjler sig ikke, når Hornet lyder;

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

et Stød i Hornet, straks siger den: Huj! Den vejrer Kamp i det fjerne, Kampskrig og Førernes Råb.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Skyldes det Indsigt hos dig, at Falken svinger sig op og breder sin Vinge mod Sønden?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Skyldes det Bud fra dig, at Ørnen flyver højt og bygger sin højtsatte Rede?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Den bygger og bor på Klipper, på Klippens Tinde og Borg;

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

den spejder derfra efter Æde, viden om skuer dens Øjne.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Ungerne svælger i Blod; hvor Valen findes, der er den!

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.