Job 41

Тож надія твоя неправдива, на сам вигляд його упадеш.
Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?
Нема смільчака, щоб його він збудив, а хто ж перед обличчям Моїм зможе стати?
Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?
Хто вийде навпроти Мене й буде цілий? Що під небом усім це Моє!
Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
Не буду мовчати про члени його, про стан його сили й красу його складу.
Va face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?
Хто відкриє поверхню одежі його? Хто підійде коли до двійних його щелепів?
Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?
Двері обличчя його хто відчинить? Навколо зубів його жах!
Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?
Його спина канали щитів, поєднання їх крем'яная печать.
Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?
Одне до одного доходить, а вітер між ними не пройде.
Ridică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.
Одне до одного притверджені, сполучені, і не відділяться.
Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!
Його чхання засвічує світло, а очі його як повіки зорі світової!
Nimeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?
Бухає полум'я з пащі його, вириваються іскри огненні!
Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.
Із ніздер його валить дим, немов з того горшка, що кипить та біжить.
Vreau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.
Його подих розпалює вугіль, і бухає полум'я з пащі його.
Cine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
Сила ночує на шиї його, а страх перед ним утікає.
Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!
М'ясо нутра його міцно тримається, воно в ньому тверде, не хитається.
Scuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;
Його серце, мов з каменя вилите, і тверде, як те долішнє жорно!
se ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.
Як підводиться він, перелякуються силачі, та й ховаються з жаху.
Sînt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.
Той меч, що досягне його, не встоїть, ані спис, ані ратище й панцер.
Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.
За солому залізо вважає, а мідь за гнилу деревину!
Din gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.
Син лука, стріла, не примусит увтікати його, каміння із пращі для нього зміняється в сіно.
Din nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.
Булаву уважає він за соломинку, і сміється із посвисту ратища.
Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.
Під ним гостре череп'я, лягає на гостре, немов у болото.
Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.
Чинить він, що кипить глибочінь, мов горня, і обертає море в окріп.
Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.
Стежка світить за ним, а безодня здається йому сивиною.
Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.
Немає подоби йому на землі, він безстрашним створений,
Cînd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.
він бачить усе, що високе, він цар над усім пишним звір'ям!
Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.
Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.
Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.
Supt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
Face să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.
În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.
Pe pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.
Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``