Job 41

Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?
Тож надія твоя неправдива, на сам вигляд його упадеш.
Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?
Нема смільчака, щоб його він збудив, а хто ж перед обличчям Моїм зможе стати?
Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
Хто вийде навпроти Мене й буде цілий? Що під небом усім це Моє!
Va face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?
Не буду мовчати про члени його, про стан його сили й красу його складу.
Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?
Хто відкриє поверхню одежі його? Хто підійде коли до двійних його щелепів?
Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?
Двері обличчя його хто відчинить? Навколо зубів його жах!
Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?
Його спина канали щитів, поєднання їх крем'яная печать.
Ridică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.
Одне до одного доходить, а вітер між ними не пройде.
Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!
Одне до одного притверджені, сполучені, і не відділяться.
Nimeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?
Його чхання засвічує світло, а очі його як повіки зорі світової!
Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.
Бухає полум'я з пащі його, вириваються іскри огненні!
Vreau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.
Із ніздер його валить дим, немов з того горшка, що кипить та біжить.
Cine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
Його подих розпалює вугіль, і бухає полум'я з пащі його.
Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!
Сила ночує на шиї його, а страх перед ним утікає.
Scuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;
М'ясо нутра його міцно тримається, воно в ньому тверде, не хитається.
se ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.
Його серце, мов з каменя вилите, і тверде, як те долішнє жорно!
Sînt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.
Як підводиться він, перелякуються силачі, та й ховаються з жаху.
Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.
Той меч, що досягне його, не встоїть, ані спис, ані ратище й панцер.
Din gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.
За солому залізо вважає, а мідь за гнилу деревину!
Din nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.
Син лука, стріла, не примусит увтікати його, каміння із пращі для нього зміняється в сіно.
Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.
Булаву уважає він за соломинку, і сміється із посвисту ратища.
Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.
Під ним гостре череп'я, лягає на гостре, немов у болото.
Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.
Чинить він, що кипить глибочінь, мов горня, і обертає море в окріп.
Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.
Стежка світить за ним, а безодня здається йому сивиною.
Cînd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.
Немає подоби йому на землі, він безстрашним створений,
Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
він бачить усе, що високе, він цар над усім пишним звір'ям!
Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.
Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.
Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.
Supt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
Face să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.
În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.
Pe pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.
Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``