Job 39

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Knowest thou the time when the wild goats of the rock bring forth? or canst thou mark when the hinds do calve?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Canst thou number the months that they fulfil? or knowest thou the time when they bring forth?

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

They bow themselves, they bring forth their young ones, they cast out their sorrows.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Their young ones are in good liking, they grow up with corn; they go forth, and return not unto them.

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Who hath sent out the wild ass free? or who hath loosed the bands of the wild ass?

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Whose house I have made the wilderness, and the barren land his dwellings.

El rîde de zarva cetăţilor,

He scorneth the multitude of the city, neither regardeth he the crying of the driver.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

The range of the mountains is his pasture, and he searcheth after every green thing.

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Will the unicorn be willing to serve thee, or abide by thy crib?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Canst thou bind the unicorn with his band in the furrow? or will he harrow the valleys after thee?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Wilt thou trust him, because his strength is great? or wilt thou leave thy labour to him?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Wilt thou believe him, that he will bring home thy seed, and gather it into thy barn?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Gavest thou the goodly wings unto the peacocks? or wings and feathers unto the ostrich?

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

Which leaveth her eggs in the earth, and warmeth them in dust,

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

And forgetteth that the foot may crush them, or that the wild beast may break them.

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

She is hardened against her young ones, as though they were not hers: her labour is in vain without fear;

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

Because God hath deprived her of wisdom, neither hath he imparted to her understanding.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

What time she lifteth up herself on high, she scorneth the horse and his rider.

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Hast thou given the horse strength? hast thou clothed his neck with thunder?

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Canst thou make him afraid as a grasshopper? the glory of his nostrils is terrible.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

He paweth in the valley, and rejoiceth in his strength: he goeth on to meet the armed men.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

He mocketh at fear, and is not affrighted; neither turneth he back from the sword.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

The quiver rattleth against him, the glittering spear and the shield.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

He swalloweth the ground with fierceness and rage: neither believeth he that it is the sound of the trumpet.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

He saith among the trumpets, Ha, ha; and he smelleth the battle afar off, the thunder of the captains, and the shouting.

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Doth the hawk fly by thy wisdom, and stretch her wings toward the south?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Doth the eagle mount up at thy command, and make her nest on high?

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

She dwelleth and abideth on the rock, upon the crag of the rock, and the strong place.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

From thence she seeketh the prey, and her eyes behold afar off.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

Her young ones also suck up blood: and where the slain are, there is she.