Job 41

Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?

Kihúzhatod-é a leviáthánt horoggal, leszoríthatod-é a nyelvét kötéllel?

Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?

Húzhatsz-é gúzst az orrába, az állát szigonynyal átfurhatod-é?

Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?

Vajjon járul-é elődbe sok könyörgéssel, avagy szól-é hozzád sima beszédekkel?

Va face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?

Vajjon frigyet köt-é veled, hogy fogadd őt örökös szolgádul?

Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?

Játszhatol-é vele, miként egy madárral; gyermekeid kedvéért megkötözheted-é?

Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?

Alkudozhatnak-é felette a társak, vagy a kalmárok közt feloszthatják-é azt?

Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?

Tele rakhatod-é nyársakkal a bőrét, avagy szigonynyal a fejét?

Ridică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.

Vesd rá a kezedet, de megemlékezzél, hogy a harczot nem ismételed.

Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!

Ímé, az ő reménykedése csalárd; *puszta* látása is halálra ijeszt!

Nimeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?

Nincs oly merész, a ki őt felverje. Ki hát az, a ki velem szállna szembe?

Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.

Ki adott nékem elébb, hogy azt visszafizessem? A mi az ég alatt van, mind enyém!

Vreau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.

Nem hallgathatom el testének részeit, erejének mivoltát, alkotásának szépségét.

Cine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?

Ki takarhatja fel ruhája felszínét; két sor foga közé kicsoda hatol be?

Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!

Ki nyitotta fel orczájának ajtait? Fogainak sorai körül rémület *lakik!*

Scuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;

Büszkesége a csatornás pajzsok, összetartva *mintegy* szorító pecséttel.

se ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.

Egyik szorosan a másikhoz lapul, hogy közéje levegő se megy.

Sînt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.

Egyik a másikhoz tapad, egymást tartják, egymástól elszakadhatatlanok.

Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.

Tüsszentése fényt sugároz ki, és szemei, mint a hajnal szempillái.

Din gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.

A szájából szövétnekek jőnek ki, *és* tüzes szikrák omlanak ki.

Din nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.

Orrlyukaiból gőz lövel elő, mint a forró fazékból és üstből.

Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.

Lehellete meggyujtja a holt szenet, és a szájából láng lövel elő.

Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.

Nyakszirtjén az erő tanyáz, előtte félelem ugrándozik.

Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.

Testének részei egymáshoz tapadtak; kemény önmagában és nem izeg-mozog.

Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.

Szíve kemény, mint a kő, oly kemény, mint az alsó malomkő.

Cînd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.

Hogyha felkél, hősök is remegnek; ijedtökben veszteg állnak.

Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.

Ha éri is a fegyver, nem áll meg benne, *legyen bár* dárda, kopja vagy kelevéz.

Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.

Annyiba veszi a vasat, mint a pozdorját, az aczélt, mint a korhadt fát.

Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.

A nyíl vesszője el nem űzi őt, a parittyakövek pozdorjává változnak rajta.

Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.

Pozdorjának tartja a buzogányütést is, és kineveti a bárd suhogását.

Supt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.

Alatta éles cserepek vannak; mint szeges borona hentereg az iszap felett.

Face să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.

Felkavarja a mély vizet, mint a fazekat, a tengert olyanná teszi, mint a festékedény.

În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.

Maga után világos ösvényt hagy, azt hinné *valaki,* a tenger megőszült.

Pe pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.

Nincs e földön hozzá hasonló, a mely úgy teremtetett, hogy ne rettegjen.

Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``

Lenéz minden nagy állatot, ő a király minden ragadozó felett.