Job 39

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Знаеш ли времето, когато раждат дивите кози по канарите? Забелязваш ли кога раждат кошутите?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Броиш ли колко месеца изпълват и знаеш ли времето на раждането им?

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Навеждат се, раждат малките си, от болките си се освобождават.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Малките им заякват, растат в полето, излизат и не се връщат при тях.

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Кой е пуснал на свобода дивото магаре и е развързал връзките на дивия осел,

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

за когото съм направил пустинята за дом и солената земя за негово жилище?

El rîde de zarva cetăţilor,

То се присмива на градския шум, не чува виковете на водача.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Планините, които обикаля, са негово пасбище и търси всякаква зеленина.

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Ще иска ли да ти работи дивото говедо, или ще пренощува ли в яслите ти?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Ще впрегнеш ли дивото говедо с въжета на браздата и ще браносва ли то долините след теб?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Ще му се довериш ли, защото силата му е голяма, и ще повериш ли труда си на него?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Ще разчиташ ли на него да ти прибере реколтата, да я събере в хармана ти?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Весело пляскат крилата на камилоптицата — те крила и пера на щъркел ли са?

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

Защото тя оставя яйцата си на земята и ги топли в пръстта,

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

и забравя, че крак може да ги смаже, или че див звяр може да ги стъпче.

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

С малките си се държи жестоко, като че не са нейни; труди се напразно и не я е грижа,

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

понеже Бог я е лишил от мъдрост, не й е разум отредил.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Във времето, когато се изправи, тя се присмива на коня и на ездача му.

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Ти ли си дал сила на коня и облякъл шията му с грива?

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Ти ли го караш да скача като скакалец? Неговото великолепно пръхтене е ужасно.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

Рови с крак в долината и ликува в силата си; излиза срещу оръжията;

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

присмива се на страха и не се бои, нито се обръща назад от меча;

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

тулът дрънчи срещу него, острие на копие и ятаган.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

С буйство и ярост той препуска по земята и не спира при гласа на тръбата.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Щом засвири тръбата, той казва: О-хо! — и отдалеч подушва боя, гръмовния зов на военачалниците и бойния вик.

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Чрез твоя разум ли лети нагоре ястребът, простирайки крилете си на юг?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

При твоята заповед ли се издига орелът и прави гнездото си нависоко?

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

Той живее на канарите, обитава на скалисти зъбери и непристъпни места.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Оттам съзира плячката, очите му я виждат отдалеч.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

Малките му също смучат кръв, и където има убити, там е той.