Proverbs 16

Čovjek snuje u srcu, a od Jahve je što će jezik odgovoriti.

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

Čovjeku se svi njegovi putovi čine čisti, a Jahve ispituje duhove.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

Prepusti Jahvi svoja djela, i tvoje će se namisli ostvariti.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Jahve je sve stvorio u svoju svrhu, pa i opakoga za dan zli.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

Mrzak je Jahvi svatko ohola duha: takav zaista ne ostaje bez kazne.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

Ljubavlju se i vjernošću pomiruje krivnja, i strahom se Gospodnjim uklanja zlo.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

Kad su Jahvi mili putovi čovječji, i neprijatelje njegove miri s njim.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

Bolje je malo s pravednošću nego veliki dohoci s nepravdom.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

Srce čovječje smišlja svoj put, ali Jahve upravlja korake njegove.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

Proročanstvo je na usnama kraljevim: u osudi se njegova usta neće ogriješiti.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

Mjere i tezulje pripadaju Jahvi; njegovo su djelo i svi utezi.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

Mrsko je kraljevima počiniti opačinu, jer se pravdom utvrđuje prijestolje.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

Mile su kraljevima usne pravedne i oni ljube onog koji govori pravo.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

Jarost je kraljeva vjesnik smrti ali je mudar čovjek ublaži.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

U kraljevu je vedru licu život, i njegova je milost kao oblak s kišom proljetnom.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

Probitačnije je steći mudrost nego zlato, i stjecati razbor dragocjenije je nego srebro.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

Životni je put pravednih: kloniti se zla, i tko pazi na svoj put, čuva život svoj.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

Pred slomom ide oholost i pred padom uznositost.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Bolje je biti krotak s poniznima nego dijeliti plijen s oholima.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

Tko pazi na riječ, nalazi sreću, i tko se uzda u Jahvu, blago njemu.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

Mudar srcem naziva se razumnim i prijazne usne uvećavaju znanje.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

Izvor je životni razum onima koji ga imaju, a ludima je kazna njihova ludost.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Mudračev duh urazumljuje usta njegova, na usnama mu znanje umnožava.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

Saće meda riječi su ljupke, slatke duši i lijek kostima.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

Neki se put čini čovjeku prav, a na kraju vodi k smrti.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

Radnikova glad radi za nj; jer ga tjeraju usta njegova.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

Bezočnik pripravlja samo zlo i na usnama mu je oganj plameni.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

Himben čovjek zameće svađu i klevetnik razdor među prijatelje.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

Nasilnik zavodi bližnjega svoga i navodi ga na rđav put.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

Tko očima namiguje, himbu smišlja, a tko usne stišće, već je smislio pakost.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

Sijede su kose prekrasna kruna, nalaze se na putu pravednosti.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

Tko se teško srdi, bolji je od junaka, i tko nad sobom vlada, bolji je od osvojitelja grada.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

U krilo plašta baca se kocka, ali je od Jahve svaka odluka.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -