Proverbs 17

Bolji je zalogaj suha kruha s mirom nego sa svađom kuća puna žrtvene pečenke.
Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
Razuman sluga vlada nad sinom sramotnim i s braćom će dijeliti baštinu.
Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
Taljika je za srebro i peć za zlato, a srca iskušava Jahve sam.
Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
Zločinac rado sluša usne prijevarne, i lažac spremno prisluškuje pogubnu jeziku.
Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
Tko se ruga siromahu, podruguje se Stvoritelju njegovu, i tko se veseli nesreći, ne ostaje bez kazne.
Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
Unuci su vijenac starcima, a sinovima ures oci njihovi.
Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
Ne dolikuje budali uzvišena besjeda, a još manje odličniku usne lažljive.
Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
Dar je čarobni kamen u očima onoga koji ga daje: kamo se god okrene, uspijeva.
Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
Tko prikriva prijestup, traži ljubav, a tko glasinu širi, razgoni prijatelje.
Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
Razumna se ukor jače doima nego bezumna stotina udaraca.
O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
Opak čovjek ide samo za zlom, ali se okrutan glasnik šalje na nj.
Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
Bolje je nabasati na medvjedicu kojoj ugrabiše mlade nego na bezumnika u njegovoj ludosti.
Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
Tko dobro zlom uzvraća neće ukloniti nesreću od doma svojeg.
Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
Zametnuti svađu isto je kao pustiti poplavu: stoga prije nego svađa izbije, udalji se!
Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
Tko opravdava krivoga i tko osuđuje pravoga, obojica su mrski Jahvi.
Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
Čemu novac u ruci bezumnomu? Da njime mudrost kupi, kad nema razbora!
La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
Prijatelj ljubi u svako vrijeme, a u nevolji i bratom postaje.
Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
Nerazuman čovjek daje ruku i jamči pred svojim bližnjim.
Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
Grijeh ljubi tko ljubi svađu, i tko visoko diže svoja vrata, traži propast.
Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
Opak srcem ne nalazi sreće, i komu je jezik zao, zapada u nesreću.
Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
Tko rodi bezumna, na tugu mu je; a nije veseo ni otac budale.
Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
Veselo je srce izvrstan lijek, a neveseo duh suši kosti.
O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
Opaki prima dar iz njedara da bi iskrivio putove pravici.
Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
Razuman ima mudrost pred sobom, a bezumniku su oči na kraj zemlje.
Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
Briga je ocu bezuman sin i žalost roditeljki svojoj.
Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
Ne valja kažnjavati pravednika, a nije pravo ni tući odličnike.
Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
Tko usteže svoje riječi, razumije mudrost, i razuman je čovjek mirna duha.
Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
I luđak se smatra mudrim kada šuti i razumnim kad susteže svoje usne.
Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.