Proverbs 15

Blag odgovor ublažava jarost, a riječ osorna uvećava srdžbu.

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

Jezik mudrih ljudi proslavlja znanje, a usta bezumnih prosipaju ludost.

Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

Oči su Jahvine na svakome mjestu i budno motre i zle i dobre.

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Blaga je besjeda drvo života, a pakosna je rana duhu.

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

Luđak prezire pouku oca svog, a tko ukor prima, pametno čini.

Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

U pravednikovoj je kući mnogo blaga, a opaki zarađuje propast svoju.

În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

Usne mudrih siju znanje, a srce je bezumnika nepostojano.

Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

Žrtva opakog mrska je Jahvi, a mila mu je molitva pravednika.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Put opakih Jahvi je mrzak, a mio mu je onaj koji ide za pravicom.

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

Oštra kazna čeka onog tko ostavlja pravi put, a umrijet će tko mrzi ukor.

Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

I Šeol i Abadon stoje pred Jahvom, a nekmoli srca sinova ljudskih.

Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Podsmjevač ne ljubi onog tko ga kori: on se ne druži s mudrima.

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

Veselo srce razvedrava lice, a bol u srcu tjeskoba je duhu.

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

Razumno srce traži znanje, a bezumnička se usta bave ludošću.

Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

Svi su dani bijednikovi zli, a komu je srce sretno, na gozbi je bez prestanka.

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

Bolje je malo sa strahom Gospodnjim nego veliko blago i s njime nemir.

Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

Bolji je obrok povrća gdje je ljubav nego od utovljena vola gdje je mržnja.

Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Gnjevljiv čovjek zameće svađu, a ustrpljiv utišava raspru.

Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

Put je ljenivčev kao glogov trnjak, a utrta je staza pravednika.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

Mudar sin veseli oca, a bezumnik prezire majku svoju.

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

Ludost je veselje nerazumnomu, a razuman čovjek pravo hodi.

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Ne uspijevaju nakane kad nema vijećanja, a ostvaruju se gdje je mnogo savjetnika.

Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

Čovjek se veseli odgovoru usta svojih, i riječ u pravo vrijeme - kako je ljupka!

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

Razumnu čovjeku put života ide gore, da izmakne carstvu smrti koje je dolje.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

Jahve ruši kuću oholima, a postavlja među udovici.

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

Mrske su Jahvi zle misli, a dobrostive riječi mile su mu.

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

Tko se grabežu oda, razara svoj dom, a tko mrzi mito, živjet će.

Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

Pravednikovo srce smišlja odgovor, a opakomu usta govore zlobom.

Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

Daleko je Jahve od opakih, a uslišava molitvu pravednih.

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

Bistar pogled razveseli srce i radosna vijest oživi kosti.

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

Uho koje posluša spasonosan ukor prebiva među mudracima.

Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

Tko odbaci pouku, prezire vlastitu dušu, a tko posluša ukor, stječe razboritost.

Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

Strah je Gospodnji škola mudrosti, jer pred slavom ide poniznost.

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -