Job 39

Nalalaman mo ba ang panahong ipinanganganak ng mga kambing bundok? O matatandaan mo ba ang mga pagdaramdam ng mga usa?

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Mabibilang mo ba ang mga buwan ng kanilang kagampanan? O nalalaman mo ba ang panahong kanilang ipinanganak?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Sila'y nagsisiyuko, kanilang inilalabas ang kanilang mga anak, kaniyang iniwawaksi ang kanilang kapanglawan.

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Ang kanilang mga anak ay nagiging malakas, sila'y nagsisilaki sa kaparangan; sila'y nagsisiyao at hindi na nagsisibalik.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Sinong nagpakawala sa mabangis na asno? O sinong nagkalag ng mga tali ng mailap na asno?

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Na ginawa kong bahay niya ang ilang, at ang lupaing maasin na kaniyang tahanan.

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Kaniyang nililibak ang kaguluhan ng bayan. Ni hindi niya dinidinig ang sigaw ng nagpapatakbo ng hayop.

El rîde de zarva cetăţilor,

Ang libot ng mga bundok ay kaniyang pastulan, at kaniyang sinasaliksik ang bawa't sariwang bagay.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Matutuwa ba ang bakang gubat na maglingkod sa iyo? O matitira ba sa siping ng iyong pasabsaban?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Matatalian mo ba ang bakang gubat ng iyong panali sa pangbukid? O magbubusagsag ba ng mga libis sa likuran mo?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Aasa ka ba sa kaniya, dahil sa siya'y totoong malakas? O iiwan mo ba ang iyong gawain sa kaniya?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Ipagkakatiwala mo ba sa kaniya na iuuwi sa bahay ang iyong binhi, at pipisanin ang mga butil sa iyong giikan?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Ang pakpak ng avestruz ay nagagalak; nguni't may kagandahang loob ba ang kanilang mga pakpak at mga balahibo?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Sapagka't nagiiwan ng kaniyang mga itlog sa lupa, at pinaiinit ang mga yaon sa alabok,

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

At kinalilimutang mangapipisa ng paa, o mangayuyurakan ng mabangis na hayop.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

Siya'y nagmamatigas laban sa kaniyang mga sisiw na tila hindi kaniya: bagaman ang kaniyang gawa ay mawalang kabuluhan, hindi niya ikinatatakot;

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

Sapagka't binawian siya ng Dios ng karunungan, ni hindi siya binahaginan ng unawa.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

Anomang panahon na siya'y napaiitaas, hinahamak niya ang kabayo at ang sakay nito.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Nagbigay ka ba sa kabayo ng kalakasan? Binihisan mo ba ang kaniyang leeg ng buhok na gumagalaw?

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Pinalulukso mo ba siya na parang balang? Ang kaluwalhatian ng kaniyang bahin ay kakilakilabot.

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Siya'y kumukutkot sa libis, at nagagalak sa kaniyang kalakasan, siya'y sumasagupa sa mga taong may sandata.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

Tinutuya niya ang takot at hindi nanglulupaypay: ni hindi tinatalikuran ang tabak.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

Ang suksukan ng pana ay tumutunog laban sa kaniya, ang makintab na sibat at ang kalasag.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

Kaniyang sinasakmal ang lupa na may kabangisan at poot; ni hindi siya naniniwala na yao'y tunog ng pakakak.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

Kaniyang sinasabi sa tuwing tutunog ang mga pakakak: Aha! At kaniyang naaamoy ang pagbabaka sa malayo, ang sigaw ng mga kapitan at ang hiyaw.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Lumilipad ba ang uwak sa pamamagitan ng inyong karunungan, at iniuunat ba ang kaniyang mga pakpak sa dakong timugan?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Napaiilanglang ba ang agila sa iyong utos, at gumagawa ba ng kaniyang pugad sa itaas?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Sila'y nananahan sa malaking bato, at doon tumitira, sa taluktok ng burol at sa katibayan,

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

Mula roo'y tumitingin siya ng madadagit; ang kaniyang mga mata ay tumatanaw sa malayo.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Ang mga anak naman niya ay nagsisihitit ng dugo: at kung saan naroon ang pinatay ay naroon siya.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.