Proverbs 6

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

Figliuol mio, se ti sei reso garante per il tuo prossimo, se ti sei impegnato per un estraneo,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

sei còlto nel laccio dalle parole della tua bocca, sei preso dalle parole della tua bocca.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

Fa’ questo, figliuol mio; disimpegnati, perché sei caduto in mano del tuo prossimo. Va’, gettati ai suoi piedi, insisti,

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

non dar sonno ai tuoi occhi né sopore alle tue palpebre;

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

disimpegnati come il cavriolo di man del cacciatore, come l’uccello di mano dell’uccellatore.

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Va’, pigro, alla formica; considera il suo fare, e diventa savio!

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

Essa non ha né capo, né sorvegliante, né padrone;

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

prepara il suo cibo nell’estate, e raduna il suo mangiare durante la raccolta.

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Fino a quando, o pigro, giacerai? quando ti desterai dal tuo sonno?

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

Dormire un po’, sonnecchiare un po’, incrociare un po’ le mani per riposare…

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

e la tua povertà verrà come un ladro, e la tua indigenza, come un uomo armato.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

L’uomo da nulla, l’uomo iniquo cammina colla falsità sulle labbra;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

ammicca cogli occhi, parla coi piedi, fa segni con le dita;

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

ha la perversità nel cuore, macchina del male in ogni tempo, semina discordie;

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

perciò la sua ruina verrà ad un tratto, in un attimo sarà distrutto, senza rimedio.

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

Sei cose odia l’Eterno, anzi sette gli sono in abominio:

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

gli occhi alteri, la lingua bugiarda, le mani che spandono sangue innocente,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

il cuore che medita disegni iniqui, i piedi che corron frettolosi al male,

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

il falso testimonio che proferisce menzogne, e chi semina discordie tra fratelli.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Figliuol mio, osserva i precetti di tuo padre, e non trascurare gl’insegnamenti di tua madre;

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

tienteli del continuo legati sul cuore e attaccati al collo.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Quando camminerai, ti guideranno; quando giacerai, veglieranno su te; quando ti risveglierai, ragioneranno teco.

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

Poiché il precetto è una lampada e l’insegnamento una luce, e le correzioni della disciplina son la via della vita,

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

per guardarti dalla donna malvagia dalle parole lusinghevoli della straniera.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Non bramare in cuor tuo la sua bellezza, e non ti lasciar prendere dalle sue palpebre;

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

ché per una donna corrotta uno si riduce a un pezzo di pane, e la donna adultera sta in agguato contro un’anima preziosa.

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Uno si metterà forse del fuoco in seno senza che i suoi abiti si brucino?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

camminerà forse sui carboni accesi senza scottarsi i piedi?

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Così è di chi va dalla moglie del prossimo; chi la tocca non rimarrà impunito.

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

Non si disprezza il ladro che ruba per saziarsi quand’ha fame;

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

se è còlto, restituirà anche il settuplo, darà tutti i beni della sua casa.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Ma chi commette un adulterio è privo di senno; chi fa questo vuol rovinar se stesso.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Troverà ferite ed ignominia, e l’obbrobrio suo non sarà mai cancellato;

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

ché la gelosia rende furioso il marito, il quale sarà senza pietà nel dì della vendetta;

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

non avrà riguardo a riscatto di sorta, e anche se tu moltiplichi i regali, non sarà soddisfatto.