Proverbs 6

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

Mon fils, si tu as cautionné ton prochain, Si tu t'es engagé pour autrui,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

Si tu es enlacé par les paroles de ta bouche, Si tu es pris par les paroles de ta bouche,

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

Fais donc ceci, mon fils, dégage-toi, Puisque tu es tombé au pouvoir de ton prochain; Va, prosterne-toi, et fais des instances auprès de lui;

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Ne donne ni sommeil à tes yeux, Ni assoupissement à tes paupières;

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

Dégage-toi comme la gazelle de la main du chasseur, Comme l'oiseau de la main de l'oiseleur.

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Va vers la fourmi, paresseux; Considère ses voies, et deviens sage.

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

Elle n'a ni chef, Ni inspecteur, ni maître;

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

Elle prépare en été sa nourriture, Elle amasse pendant la moisson de quoi manger.

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Paresseux, jusqu'à quand seras-tu couché? Quand te lèveras-tu de ton sommeil?

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

Un peu de sommeil, un peu d'assoupissement, Un peu croiser les mains pour dormir!...

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Et la pauvreté te surprendra, comme un rôdeur, Et la disette, comme un homme en armes.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

L'homme pervers, l'homme inique, Marche la fausseté dans la bouche;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

Il cligne des yeux, parle du pied, Fait des signes avec les doigts;

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

La perversité est dans son coeur, Il médite le mal en tout temps, Il excite des querelles.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Aussi sa ruine arrivera-t-elle subitement; Il sera brisé tout d'un coup, et sans remède.

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

Il y a six choses que hait l'Eternel, Et même sept qu'il a en horreur;

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

Les yeux hautains, la langue menteuse, Les mains qui répandent le sang innocent,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

Le coeur qui médite des projets iniques, Les pieds qui se hâtent de courir au mal,

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

Le faux témoin qui dit des mensonges, Et celui qui excite des querelles entre frères.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Mon fils, garde les préceptes de ton père, Et ne rejette pas l'enseignement de ta mère.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Lie-les constamment sur ton coeur, Attache-les à ton cou.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Ils te dirigeront dans ta marche, Ils te garderont sur ta couche, Ils te parleront à ton réveil.

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

Car le précepte est une lampe, et l'enseignement une lumière, Et les avertissements de la correction sont le chemin de la vie:

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

Ils te préserveront de la femme corrompue, De la langue doucereuse de l'étrangère.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Ne la convoite pas dans ton coeur pour sa beauté, Et ne te laisse pas séduire par ses paupières.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

Car pour la femme prostituée on se réduit à un morceau de pain, Et la femme mariée tend un piège à la vie précieuse.

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Quelqu'un mettra-t-il du feu dans son sein, Sans que ses vêtements s'enflamment?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Quelqu'un marchera-t-il sur des charbons ardents, Sans que ses pieds soient brûlés?

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Il en est de même pour celui qui va vers la femme de son prochain: Quiconque la touche ne restera pas impuni.

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

On ne tient pas pour innocent le voleur qui dérobe Pour satisfaire son appétit, quand il a faim;

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

Si on le trouve, il fera une restitution au septuple, Il donnera tout ce qu'il a dans sa maison.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Mais celui qui commet un adultère avec une femme est dépourvu de sens, Celui qui veut se perdre agit de la sorte;

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Il n'aura que plaie et ignominie, Et son opprobre ne s'effacera point.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

Car la jalousie met un homme en fureur, Et il est sans pitié au jour de la vengeance;

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Il n'a égard à aucune rançon, Et il est inflexible, quand même tu multiplierais les dons.