Proverbs 6

Figliuol mio, se ti sei reso garante per il tuo prossimo, se ti sei impegnato per un estraneo,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

sei còlto nel laccio dalle parole della tua bocca, sei preso dalle parole della tua bocca.

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

Fa’ questo, figliuol mio; disimpegnati, perché sei caduto in mano del tuo prossimo. Va’, gettati ai suoi piedi, insisti,

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

non dar sonno ai tuoi occhi né sopore alle tue palpebre;

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

disimpegnati come il cavriolo di man del cacciatore, come l’uccello di mano dell’uccellatore.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

Va’, pigro, alla formica; considera il suo fare, e diventa savio!

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Essa non ha né capo, né sorvegliante, né padrone;

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

prepara il suo cibo nell’estate, e raduna il suo mangiare durante la raccolta.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

Fino a quando, o pigro, giacerai? quando ti desterai dal tuo sonno?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Dormire un po’, sonnecchiare un po’, incrociare un po’ le mani per riposare…

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

e la tua povertà verrà come un ladro, e la tua indigenza, come un uomo armato.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

L’uomo da nulla, l’uomo iniquo cammina colla falsità sulle labbra;

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

ammicca cogli occhi, parla coi piedi, fa segni con le dita;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

ha la perversità nel cuore, macchina del male in ogni tempo, semina discordie;

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

perciò la sua ruina verrà ad un tratto, in un attimo sarà distrutto, senza rimedio.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Sei cose odia l’Eterno, anzi sette gli sono in abominio:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

gli occhi alteri, la lingua bugiarda, le mani che spandono sangue innocente,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

il cuore che medita disegni iniqui, i piedi che corron frettolosi al male,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

il falso testimonio che proferisce menzogne, e chi semina discordie tra fratelli.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

Figliuol mio, osserva i precetti di tuo padre, e non trascurare gl’insegnamenti di tua madre;

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

tienteli del continuo legati sul cuore e attaccati al collo.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Quando camminerai, ti guideranno; quando giacerai, veglieranno su te; quando ti risveglierai, ragioneranno teco.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Poiché il precetto è una lampada e l’insegnamento una luce, e le correzioni della disciplina son la via della vita,

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

per guardarti dalla donna malvagia dalle parole lusinghevoli della straniera.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

Non bramare in cuor tuo la sua bellezza, e non ti lasciar prendere dalle sue palpebre;

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

ché per una donna corrotta uno si riduce a un pezzo di pane, e la donna adultera sta in agguato contro un’anima preziosa.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

Uno si metterà forse del fuoco in seno senza che i suoi abiti si brucino?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

camminerà forse sui carboni accesi senza scottarsi i piedi?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Così è di chi va dalla moglie del prossimo; chi la tocca non rimarrà impunito.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Non si disprezza il ladro che ruba per saziarsi quand’ha fame;

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

se è còlto, restituirà anche il settuplo, darà tutti i beni della sua casa.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

Ma chi commette un adulterio è privo di senno; chi fa questo vuol rovinar se stesso.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Troverà ferite ed ignominia, e l’obbrobrio suo non sarà mai cancellato;

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

ché la gelosia rende furioso il marito, il quale sarà senza pietà nel dì della vendetta;

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

non avrà riguardo a riscatto di sorta, e anche se tu moltiplichi i regali, non sarà soddisfatto.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.