Proverbs 16

Заміри серця належать людині, та від Господа відповідь язика.
Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -
Всі дороги людини чисті в очах її, та зважує душі Господь.
Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -
Поклади свої чини на Господа, і будуть поставлені міцно думки твої.
Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -
Все Господь учинив ради цілей Своїх, і безбожного на днину зла.
Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -
Огида для Господа всякий бундючний, ручуся: не буде такий без вини!
Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -
Провина викуплюється через милість та правду, і страх Господній відводить від злого.
Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -
Як дороги людини Господь уподобає, то й її ворогів Він замирює з нею.
Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -
Ліпше мале справедливе, аніж великі прибутки з безправ'я.
Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -
Розум людини обдумує путь її, але кроки її наставляє Господь.
Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -
Вирішальне слово в царя на губах, тому в суді уста його не спроневіряться.
Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -
Вага й шальки правдиві від Господа, все каміння вагове в торбинці то діло Його.
Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -
Чинити безбожне огида царям, бо трон зміцнюється справедливістю.
Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -
Уподоба царям губи праведности, і він любить того, хто правдиве говорить.
Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -
Гнів царя вісник смерти, та мудра людина злагіднить його.
Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -
У світлі царського обличчя життя, а його уподоба мов хмара дощева весною.
Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -
Набування премудрости як же це ліпше від золота, набування ж розуму добірніше від срібла!
Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -
Путь справедливих ухилятись від зла; хто дорогу свою береже, той душу свою охоронює.
Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -
Перед загибіллю гордість буває, а перед упадком бундючність.
Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -
Ліпше бути покірливим із лагідними, ніж здобич ділити з бундючними.
Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -
Хто вважає на слово, той знайде добро, хто ж надію складає на Господа буде блаженний.
Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -
Мудросердого кличуть розумний, а солодощ уст прибавляє науки.
Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -
Розум джерело життя власникові його, а картання безумних глупота.
Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
Серце мудрого чинить розумними уста його, і на уста його прибавляє навчання.
Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -
Приємні слова щільниковий то мед, солодкий душі й лік на кості.
Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -
Буває, дорога людині здається простою, та кінець її стежка до смерти.
Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -
Людина трудяща працює для себе, бо до того примушує рот її.
Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -
Нікчемна людина копає лихе, а на устах її як палючий огонь.
Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
Лукава людина сварки розсіває, а обмовник розділює друзів.
Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -
Насильник підмовлює друга свого, і провадить його по недобрій дорозі.
Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -
Хто прижмурює очі свої, той крутійства видумує, хто губами знаки подає, той виконує зло.
Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -
Сивизна то пишна корона, знаходять її на дорозі праведности.
Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -
Ліпший від силача, хто не скорий до гніву, хто ж панує над собою самим, ліпший від завойовника міста.
Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -
За пазуху жереб вкладається, та ввесь його вирок від Господа.
Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -