Job 31

J'avais fait un pacte avec mes yeux, Et je n'aurais pas arrêté mes regards sur une vierge.

Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

Quelle part Dieu m'eût-il réservée d'en haut? Quel héritage le Tout-Puissant m'eût-il envoyé des cieux?

Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

La ruine n'est-elle pas pour le méchant, Et le malheur pour ceux qui commettent l'iniquité?

Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

Dieu n'a-t-il pas connu mes voies? N'a-t-il pas compté tous mes pas?

N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

Si j'ai marché dans le mensonge, Si mon pied a couru vers la fraude,

Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

Que Dieu me pèse dans des balances justes, Et il reconnaîtra mon intégrité!

să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

Si mon pas s'est détourné du droit chemin, Si mon coeur a suivi mes yeux, Si quelque souillure s'est attachée à mes mains,

De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

Que je sème et qu'un autre moissonne, Et que mes rejetons soient déracinés!

atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

Si mon coeur a été séduit par une femme, Si j'ai fait le guet à la porte de mon prochain,

Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

Que ma femme tourne la meule pour un autre, Et que d'autres la déshonorent!

atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

Car c'est un crime, Un forfait que punissent les juges;

Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

C'est un feu qui dévore jusqu'à la ruine, Et qui aurait détruit toute ma richesse.

un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

Si j'ai méprisé le droit de mon serviteur ou de ma servante Lorsqu'ils étaient en contestation avec moi,

De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

Qu'ai-je à faire, quand Dieu se lève? Qu'ai-je à répondre, quand il châtie?

ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

Celui qui m'a créé dans le ventre de ma mère ne l'a-t-il pas créé? Le même Dieu ne nous a-t-il pas formés dans le sein maternel?

Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

Si j'ai refusé aux pauvres ce qu'ils demandaient, Si j'ai fait languir les yeux de la veuve,

Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

Si j'ai mangé seul mon pain, Sans que l'orphelin en ait eu sa part,

dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

Moi qui l'ai dès ma jeunesse élevé comme un père, Moi qui dès ma naissance ai soutenu la veuve;

eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

Si j'ai vu le malheureux manquer de vêtements, L'indigent n'avoir point de couverture,

dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

Sans que ses reins m'aient béni, Sans qu'il ait été réchauffé par la toison de mes agneaux;

fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

Si j'ai levé la main contre l'orphelin, Parce que je me sentais un appui dans les juges;

dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

Que mon épaule se détache de sa jointure, Que mon bras tombe et qu'il se brise!

atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

Car les châtiments de Dieu m'épouvantent, Et je ne puis rien devant sa majesté.

Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

Si j'ai mis dans l'or ma confiance, Si j'ai dit à l'or: Tu es mon espoir;

Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;

Si je me suis réjoui de la grandeur de mes biens, De la quantité des richesses que j'avais acquises;

dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

Si j'ai regardé le soleil quand il brillait, La lune quand elle s'avançait majestueuse,

dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

Et si mon coeur s'est laissé séduire en secret, Si ma main s'est portée sur ma bouche;

şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

C'est encore un crime que doivent punir les juges, Et j'aurais renié le Dieu d'en haut!

şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

Si j'ai été joyeux du malheur de mon ennemi, Si j'ai sauté d'allégresse quand les revers l'ont atteint,

Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

Moi qui n'ai pas permis à ma langue de pécher, De demander sa mort avec imprécation;

eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

Si les gens de ma tente ne disaient pas: Où est celui qui n'a pas été rassasié de sa viande?

dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

Si l'étranger passait la nuit dehors, Si je n'ouvrais pas ma porte au voyageur;

Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

Si, comme les hommes, j'ai caché mes transgressions, Et renfermé mes iniquités dans mon sein,

dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

Parce que j'avais peur de la multitude, Parce que je craignais le mépris des familles, Me tenant à l'écart et n'osant franchir ma porte...

pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

Oh! qui me fera trouver quelqu'un qui m'écoute? Voilà ma défense toute signée: Que le Tout-Puissant me réponde! Qui me donnera la plainte écrite par mon adversaire?

Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

Je porterai son écrit sur mon épaule, Je l'attacherai sur mon front comme une couronne;

Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

Je lui rendrai compte de tous mes pas, Je m'approcherai de lui comme un prince.

să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

Si ma terre crie contre moi, Et que ses sillons versent des larmes;

Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

Si j'en ai mangé le produit sans l'avoir payée, Et que j'aie attristé l'âme de ses anciens maîtres;

dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

Qu'il y croisse des épines au lieu de froment, Et de l'ivraie au lieu d'orge! Fin des paroles de Job.

atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.