I Corinthians 15

Звіщаю ж вам, браття, Євангелію, яку я вам благовістив, і яку прийняли ви, в якій і стоїте,

Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v'am propovăduit -o, pe care aţi primit -o, în care aţi rămas,

Якою й спасаєтесь, коли пам'ятаєте, яким словом я благовістив вам, якщо тільки ви ввірували не наосліп.

şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v'am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut.

Бо я передав вам найперш, що й прийняв, що Христос був умер ради наших гріхів за Писанням,

V'am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;

і що Він був похований, і що третього дня Він воскрес за Писанням,

că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;

і що з'явився Він Кифі, потім Дванадцятьом.

şi că S'a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

А потім з'явився нараз більше як п'ятистам браттям, що більшість із них живе й досі, а дехто й спочили.

După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit.

Потому з'явився Він Якову, опісля усім апостолам.

În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

А по всіх Він з'явився й мені, мов якому недородкові.

După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s'a arătat şi mie.

Я бо найменший з апостолів, що негідний зватись апостолом, бо я переслідував був Божу Церкву.

Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

Та благодаттю Божою я те, що є, і благодать Його, що в мені, не даремна була, але я працював більше всіх їх, правда не я, але Божа благодать, що зо мною вона.

Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

Тож чи я, чи вони, ми так проповідуємо, і так ви ввірували.

Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.

Коли ж про Христа проповідується, що воскрес Він із мертвих, як же дехто між вами говорять, що немає воскресення мертвих?

Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor?

Як немає ж воскресення мертвих, то й Христос не воскрес!

Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n'a înviat.

оли ж бо Христос не воскрес, то проповідь наша даремна, даремна також віра ваша!

Şi dacă n'a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credinţa voastră.

Ми знайшлися б тоді неправдивими свідками Божими, бо про Бога ми свідчили, що воскресив Він Христа, Якого Він не воскресив, якщо не воскресають померлі.

Ba încă noi sîntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, cînd nu L -a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază.

Бо як мертві не воскресають, то й Христос не воскрес!

Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n'a înviat.

Коли ж бо Христос не воскрес, тоді віра ваша даремна, ви в своїх ще гріхах,

Şi dacă n'a înviat Hristos, credinţa voastră este zădarnică, voi sînteţi încă în păcatele voastre,

тоді то загинули й ті, що в Христі упокоїлись!

şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sînt pierduţi.

Коли ми надіємося на Христа тільки в цьому житті, то ми найнещасніші від усіх людей!

Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!

Та нині Христос воскрес із мертвих, первісток серед покійних.

Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi.

Смерть бо через людину, і через Людину воскресення мертвих.

Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.

Бо так, як в Адамі вмирають усі, так само в Христі всі оживуть,

Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;

кожен у своєму порядку: первісток Христос, потім ті, що Христові, під час Його приходу.

dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos este cel dintîi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sînt ai lui Hristos.

А потому кінець, коли Він передасть царство Богові й Отцеві, коли Він зруйнує всякий уряд, і владу всяку та силу.

În urmă, va veni sfîrşitul, cînd El va da Împărăţia în mînile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire şi orice putere.

Бо належить Йому царювати, аж доки Він не покладе всіх Своїх ворогів під ногами Своїми!

Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale.

Як ворог останній смерть знищиться,

Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.

бо під ноги Його Він усе впокорив. Коли ж каже, що впокорено все, то ясно, що все, окрім Того, Хто впокорив Йому все.

Dumnezeu, în adevăr, ,,a pus totul supt picioarele Lui``. Dar cînd zice că totul I -a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I -a supus totul.

А коли Йому все Він упокорить, тоді й Сам Син упокориться Тому, Хто все впокорив Йому, щоб Бог був у всьому все.

Şi cînd toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I -a supus toate lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toţi.

Бо що зроблять ті, хто христяться ради мертвих? Коли мертві не воскресають зовсім, то нащо вони ради мертвих і христяться?

Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?

Для чого й ми повсякчас наражаємось на небезпеки?

Şi de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă?

Я щодень умираю. Так свідчу, браття, вашою хвалою, що маю її в Христі Ісусі, Господі нашім.

În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.

Коли я зо звірами боровся в Ефесі, яка мені по-людському користь, коли мертві не воскресають? Будем їсти та пити, бо ми взавтра вмрем!...

Dacă, vorbind în felul oamenilor, m'am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morţii, atunci ,,să mîncăm şi să bem, căci mîne vom muri``.

Не дайте себе звести, товариство лихе псує добрі звичаї!

Nu vă înşelaţi: ,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``.

Протверезіться правдиво, та й не грішіть, бо деякі Бога не знають, говорю вам на сором!

Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sînt între voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.

Але дехто скаже: Як мертві воскреснуть? І в якім тілі прийдуть?

Dar va zice cineva: ,,Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?``

Нерозумний, що ти сієш, те не оживе, як не вмре.

Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întîi.

І коли сієш, то сієш не тіло майбутнє, але голе зерно, яке трапиться, пшениці або чого іншого,

Şi cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie de altă sămînţă.

і Бог йому тіло дає, як захоче, і кожному зерняті тіло його.

Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.

Не кожне тіло однакове тіло, але ж інше в людей, та інше тіло в скотини, та інше тіло в пташок, та інше у риб.

Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.

Є небесні тіла й тіла земні, але ж інша слава небесним, а інша земним.

Tot aşa, sînt trupuri cereşti şi trupuri pămînteşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pămînteşti.

Інша слава для сонця, та інша слава для місяця, та інша слава для зір, бо зоря від зорі відрізняється славою!

Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.

Так само й воскресення мертвих: сіється в тління, в нетління встає,

Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire;

сіється в неславу, у славі встає, сіється в немочі, у силі встає,

este sămănat în ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere.

сіється тіло звичайне, встає тіло духовне. Є тіло звичайне, є й тіло духовне.

Este sămănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.

Так і написано: Перша людина Адам став душею живою, а останній Адам то дух оживляючий.

De aceea este scris: ,,Omul dintîi Adam a fost făcut un suflet viu.`` Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.

Та не перше духовне, але звичайне, а потім духовне.

Dar întîi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.

Перша людина з землі, земна, друга Людина із неба Господь.

Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer.

Який земний, такі й земні, і Який небесний, такі й небесні.

Cum este cel pămîntesc, aşa sînt şi cei pămînteşti; cum este Cel ceresc, aşa sînt şi cei cereşti.

І, як носили ми образ земного, так і образ небесного будемо носити.

Şi după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.

І це скажу, браття, що тіло й кров посісти Божого Царства не можуть, ані тління нетління не посяде.

Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.

Ось кажу я вам таємницю: не всі ми заснемо, та всі перемінимось,

Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,

раптом, як оком змигнути, при останній сурмі: бо засурмить вона і мертві воскреснуть, а ми перемінимось!...

într'o clipă, într'o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.

Мусить бо тлінне оце зодягнутись в нетління, а смертне оце зодягтися в безсмертя.

Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.

А коли оце тлінне в нетління зодягнеться, і оце смертне в безсмертя зодягнеться, тоді збудеться слово написане: Поглинута смерть перемогою!

Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: ,,Moartea a fost înghiţită de biruinţă.

Де, смерте, твоя перемога? Де твоє, смерте, жало?

Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?``

Жало ж смерти то гріх, а сила гріха то Закон.

Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.

А Богові дяка, що Він Господом нашим Ісусом Христом перемогу нам дав.

Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!

Отож, брати любі мої, будьте міцні, непохитні, збагачуйтесь завжди в Господньому ділі, знаючи, що ваша праця не марнотна у Господі!

De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.