Proverbs 21

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Kuninkaan sydän on Herran kädessä, niinkuin vesiojat, ja hän taittaa sen kuhunka tahtoo.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Jokainen luulee tiensä oikiaksi, vaan Herra koettelee sydämet.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Hyvin ja oikein tehdä, on Herralle otollisempi kuin uhri.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Ylpiät silmät ja paisunut sydän, ja jumalattomain kynttilä on synti.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Ahkeran miehen aivoitukset tuovat yltäkylläisyyden; vaan joka pikainen on, se tulee köyhäksi.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Joka tavaran kokoo valheella, se on kulkeva turhuus, niiden seassa, jotka kuolemaa etsivät.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

Jumalattomain raatelemus pitää heitä peljättämän; sillä ei he tahtoneet tehdä, mitä oikia on.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Jumalattoman ihmisen tie on outo; mutta puhtaan työ on oikia.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Parempi on asua katon kulmalla, kuin riitaisen vaimon kanssa yhdessä huoneessa.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Jumalattoman sielu toivottaa pahaa, ja ei suo lähimmäisellensä mitään.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Kuin pilkkaaja rangaistaan, niin tyhmät viisaaksi tulevat, ja kuin viisas tulee opetetuksi, niin hän ottaa opin.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

vanhurskas pitää itsensä viisaasti jumalattoman huonetta vastaan; vaan jumalattomat kietovat itsensä onnettomuuteen.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Joka tukitsee korvansa köyhän huudolta, hänen pitää myös huutaman, ja ei kuultaman.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Salainen lahja asettaa vihan, ja helmaan anto lepyttä suurimman kiukun.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Se on vanhurskaille ilo, tehdä mikä oikia on, vaan pahantekiöillä on pelko.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Ihminen joka poikkee viisauden tieltä, pitää oleman kuolleiden joukossa.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Joka hekumaa rakastaa, se tulee köyhäksi; ja joka viinaa ja öljyä rakastaa, ei hän tule rikkaaksi.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Jumalatoin pitää annettaman ulos vanhurskaan siaan, ja ylönkatsoja siveiden edestä.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Parempi on asua autiossa maassa kuin riitaisen ja vihaisen vaimon kanssa.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Viisaan huoneessa on suloinen tavara ja öljy, vaan tyhmä ihminen sen tuhlaa.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Joka vanhurskautta ja hyvyyttä noudattaa, hän löytää elämän, vanhurskauden ja kunnian.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Viisas mies voittaa väkeväin kaupungin, ja kukistaa heidän uskalluksensa vahvuuden.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Joka suunsa ja kielensä hillitsee, hän varjelee sielunsa ahdistuksesta.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Joka ynseä ja ylpiä on, hän kutsutaan pilkkaajaksi, joka vihassa ynseytensä näyttää.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Laiskan himo tappaa hänen, ettei hänen kätensä tahtoneet mitään tehdä:

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Hän himoitsee suuresti kaiken päivän; muuta vanhurskas antaa, ja ei kiellä.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Jumalattomain uhri on kauhistus, semminkin kuin se synnissä uhrataan.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Väärän todistajan pitää hukkuman; vaan joka tottelee, hän saa aina puhua.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

Jumalatoin juoksee päätähavin lävitse: mutta hurskas ojentaa tiensä.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Ei yksikään viisaus, eli ymmärrys, eikä neuvo, auta herraa vastaan.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Hevoset valmistetaan sodan päiväksi; mutta voitto tulee herralta.