Job 27

Iov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, şi a zis:
Job nastavi svoju besjedu i reče:
,,Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,
"Živoga mi Boga što mi pravdu krati i Svesilnog koji dušu mi zagorča:
că atîta vreme cît voi avea suflet, şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,
sve dok duha moga bude još u meni, dok mi dah Božji u nosnicama bude,
buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.
usne moje neće izustiti zloću niti će laž kakva doći na moj jezik.
Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.
Daleko od mene da vam dadem pravo, nedužnost svoju do zadnjeg daha branim.
Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.
Pravde svoje ja se držim, ne puštam je; zbog mojih me dana srce korit' neće.
Vrăjmaşul meu să fie ca cel rău, şi protivnicul meu ca cel nelegiuit!
Neka mi dušmana kob opakog snađe, a mog protivnika udes bezbožnikov!
Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul?
Čemu se nadati može kad vapije i kada uzdiže k Bogu dušu svoju?
Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?
Hoće li čuti Bog njegove krikove kada se na njega obori nevolja?
Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?
Zar će se radovat' on u Svesilnome, zar će Boga svakog časa zazivati?
Vă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.
Ali Božju ruku ja ću vam pokazat' i neću vam sakrit namjere Svesilnog.
Dar voi le cunoaşteţi, şi sînteţi de acelaş gînd; pentruce dar vorbiţi aşa de prosteşte?
Eto, sve ste sami mogli to vidjeti, što se onda u ispraznosti gubite?"
Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.
"Ovu sudbu Bog dosuđuje opakom, ovo baštini silnik od Svemogućeg.
Dacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pîne.
Ima li sinova mnogo, mač ih čeka, a porod mu neće imat' dosta kruha.
Ceice scapă din ai lui, sînt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu -i plîng.
Smrt će sahranit' preživjele njegove i udovice ih oplakivat neće.
Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, -
Ako i srebra k'o praha nagomila, ako i nakupi haljina k'o blata,
el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.
nek' ih skuplja, odjenut će ih pravednik, ljudi će nedužni podijeliti srebro.
Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.
Od paučine je kuću sagradio, kolibicu kakvu sebi diže čuvar:
Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.
bogat je legao, al' po posljednji put; kad oči otvori, ničeg više nema.
Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.
Usred bijela dana strava ga spopada, noću ga oluja zgrabi i odnese.
Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.
Istočni ga vjetar digne i odvuče, daleko ga baca od njegova mjesta.
Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.
Bez milosti njime vitla on posvuda, dok mu ovaj kuša umaći iz ruke.
Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.
Rukama plješću nad njegovom propašću i zvižde na njega kamo god došao.