Proverbs 21

Serce królewskie jest w ręce Pańskiej jako potoki wód; kędy chce, nakłoni je.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Wszelka droga człowieka prosta jest przed oczyma jego; ale Pan, jest który serca waży.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Czynić sprawiedliwość i sąd, bardziej się Panu podoba, niżeli ofiara.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Wyniosłość oczu i nadętość serca, i oranie niepobożnych są grzechem.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Myśli pracowitego pewne dostatki przynoszą; ale każdego skwapliwego przynoszą pewną nędzę.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Zebrane skarby językiem kłamliwym są marnością pomijającą tych, którzy szukają śmierci.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Drapiestwo niezbożnych potrwoży ich; bo nie chcieli czynić to, co było sprawiedliwego.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

Mąż, którego droga przewrotna, obcym jest; ale sprawa czystego jest prosta.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Lepiej jest mieszkać w kącie pod dachem, niżeli z żoną swarliwą w domu przestronnym.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Dusza niezbożnego pragnie złego, a przyjaciel jego nie bywa wdzięczny w oczach jego.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Gdy karzą naśmiewcę, prostak mędrszym bywa; a gdy roztropnie postępują z mądrym, przyjmuje naukę.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Bóg daje przestrogę sprawiedliwemu na domie niezbożnika, który podwraca niezbożnych dla złości ich.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

Kto zatula ucho swe na wołanie ubogiego, i on sam będzie wołał, a nie będzie wysłuchany.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Dar potajemnie dany uśmierza zapalczywość, i upominek w zanadrza włożony gniew wielki uspokaja.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Radość się mnoży sprawiedliwemu, gdy się sąd odprawuje; ale strach tym, którzy czynią nieprawość.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Człowiek błądzący z drogi mądrości w zebraniu umarłych odpoczywać będzie.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Mąż, który dobrą myśl miłuje, staje się ubogim; a kto miłuje wino i olejki, nie zbogaci się.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Niezbożnik będzie okupem za sprawiedliwego, a za uprzejmych przewrotnik.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Lepiej mieszkać w ziemi pustej, niż z żoną swarliwą i gniewliwą.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Skarb pożądany i olej są w przybytku mądrego; ale głupi człowiek pożera go.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Kto naśladuje sprawiedliwości i miłosierdzia, znajduje żywot, sprawiedliwość i sławę.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Mądry ubiega miasto mocarzy, a burzy potęgę ufności ich.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Kto strzeże ust swoich i języka swego, strzeże od ucisków duszy swojej.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Hardego i pysznego imię jest naśmiewca, który wszysko poniewoli i z pychą czyni.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Leniwego żądość zabija; bo ręce jego robić nie chcą.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Każdego dnia pała pożądliwością; ale sprawiedliwy udziela, a nie szczędzi.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Ofiara niepobożnych jest obrzydliwością , a dopieroż gdyby ją w grzechu ofiarował.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Świadek fałszywy zaginie; ale mąż dobry to, co słyszy, statecznie mówić będzie.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Mąż niezbożny zatwardza twarz swoję; ale uprzejmy sam sprawuje drogę swoję.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

Niemasz mądrości, ani rozumu, ani rady przeciwko Panu.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Konia gotują na dzień bitwy; ale od Pana jest wybawienie.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -