Job 15

Eliphaz de Théman prit la parole et dit:

Elifaz din Teman a luat cuvîntul, şi a zis:

Le sage répond-il par un vain savoir? Se gonfle-t-il la poitrine du vent d'orient?

,,Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?

Est-ce par d'inutiles propos qu'il se défend? Est-ce par des discours qui ne servent à rien?

Să se apere prin cuvinte cari n'ajută la nimic, şi prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic?

Toi, tu détruis même la crainte de Dieu, Tu anéantis tout mouvement de piété devant Dieu.

Tu nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.

Ton iniquité dirige ta bouche, Et tu prends le langage des hommes rusés.

Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.

Ce n'est pas moi, c'est ta bouche qui te condamne. Ce sont tes lèvres qui déposent contre toi.

Nu eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.

Es-tu né le premier des hommes? As-tu été enfanté avant les collines?

Tu eşti omul care s'a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?

As-tu reçu les confidences de Dieu? As-tu dérobé la sagesse à ton profit?

Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?

Que sais-tu que nous ne sachions pas? Quelle connaissance as-tu que nous n'ayons pas?

Ce ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n'o avem şi noi?

Il y a parmi nous des cheveux blancs, des vieillards, Plus riches de jours que ton père.

Între noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliţi decît tatăl tău.

Tiens-tu pour peu de chose les consolations de Dieu, Et les paroles qui doucement se font entendre à toi?...

Puţin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, şi cuvintele cari-ţi vorbesc atît de blînd?...

Où ton coeur t'entraîne-t-il, Et que signifie ce roulement de tes yeux?

Încotro te trage inima, şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?

Quoi! c'est contre Dieu que tu tournes ta colère Et que ta bouche exhale de pareils discours!

Ce! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mînia, şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea?

Qu'est-ce que l'homme, pour qu'il soit pur? Celui qui est né de la femme peut-il être juste?

,Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?

Si Dieu n'a pas confiance en ses saints, Si les cieux ne sont pas purs devant lui,

Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui,

Combien moins l'être abominable et pervers, L'homme qui boit l'iniquité comme l'eau!

cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!

Je vais te parler, écoute-moi! Je raconterai ce que j'ai vu,

Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,

Ce que les sages ont fait connaître, Ce qu'ils ont révélé, l'ayant appris de leurs pères.

ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind dela părinţii lor,

A eux seuls appartenait le pays, Et parmi eux nul étranger n'était encore venu.

cărora singuri li se dăduse ţara, şi printre cari nici un străin nu venise încă.

Le méchant passe dans l'angoisse tous les jours de sa vie, Toutes les années qui sont le partage de l'impie.

,Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de cari are parte cel nelegiuit.

La voix de la terreur retentit à ses oreilles; Au sein de la paix, le dévastateur va fondre sur lui;

Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.

Il n'espère pas échapper aux ténèbres, Il voit l'épée qui le menace;

El nu trage nădejde să scape de întunerec, vede sabia care -l ameninţă;

Il court çà et là pour chercher du pain, Il sait que le jour des ténèbres l'attend.

aleargă încoace şi încolo să caute pîne, ştie că -l aşteaptă ziua întunerecului.

La détresse et l'angoisse l'épouvantent, Elles l'assaillent comme un roi prêt à combattre;

Necazul şi neliniştea îl înspăimîntă, şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.

Car il a levé la main contre Dieu, Il a bravé le Tout-Puissant,

Căci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s'a împotrivit Celui Atot Puternic,

Il a eu l'audace de courir à lui Sous le dos épais de ses boucliers.

şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.

Il avait le visage couvert de graisse, Les flancs chargés d'embonpoint;

Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză,

Et il habite des villes détruites, Des maisons abandonnées, Sur le point de tomber en ruines.

şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate.

Il ne s'enrichira plus, sa fortune ne se relèvera pas, Sa prospérité ne s'étendra plus sur la terre.

Nu se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.

Il ne pourra se dérober aux ténèbres, La flamme consumera ses rejetons, Et Dieu le fera périr par le souffle de sa bouche.

Nu va putea ieşi din întunerec, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.

S'il a confiance dans le mal, il se trompe, Car le mal sera sa récompense.

Dacă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.

Elle arrivera avant le terme de ses jours, Et son rameau ne verdira plus.

Ea va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.

Il sera comme une vigne dépouillée de ses fruits encore verts, Comme un olivier dont on a fait tomber les fleurs.

Va fi ca o viţă despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.

La maison de l'impie deviendra stérile, Et le feu dévorera la tente de l'homme corrompu.

Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mînca focul.

Il conçoit le mal et il enfante le mal, Il mûrit dans son sein des fruits qui le trompent.

El zămisleşte răul şi naşte răul: în sînul lui coace roade cari -l înşeală.```