Proverbs 8

Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
Eikö viisaus huuda, ja toimi julista ääntänsä?
Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
Korkialla paikalla seisoo hän, teiden ja kujain vieressä.
şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
Porteilla, kaupungin ovilla, joista sisälle käydään, hän huutaa:
,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
Te miehet! minä huudan teitä, ja minun ääneni on teidän tykönne, te ihmisten lapset;
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
Ymmärtäkäät te tyhmät viisautta, ja te houkkiot pankaat sydämiinne.
Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
Kuulkaat, sillä minä puhun sitä, mikä korkia on, opetan sitä, mikä oikia on.
Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
Sillä minun suuni puhuu totuutta, ja minun huuleni vihaa jamalatointa.
Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.
Kaikki minun puheeni ovat oikiat: ei ole siinä mitään petosta eli vääryyttä.
Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.
Ne kaikki ovat selkiät niille, jotka niitä ymmärtävät, ja oikiat niille, jotka taidon löytävät.
Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.
Ottakaat minun kuritukseni ennenkuin hopia, ja pitäkäät korkiampana minun oppini kuin kallein kulta.
Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
Sillä viisaus on parempi kuin päärlyt, ja kaikki, mitä ihminen itsellensä toivottaa, ei ole hänen vertaisensa.
Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
Minä viisaus asun toimen tykönä, ja minä taidan antaa hyvän neuvon.
Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.
Se on Herran pelko: vihata pahaa, ylpeyttä, tuimuutta ja pahoja teitä; sentähden vihaan minä petollista suuta.
Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
Minun on neuvo ja voima, minun on toimi ja väkevyys.
Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.
Minun kauttani kuninkaat hallitsevat, ja neuvonantajat oikeutta saattavat;
Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.
Minun kauttani päämiehet vallitsevat, valtamiehet ja kaikki maan tuomarit.
Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.
Minä rakastan niitä, jotka minua rakastavat, jotka varhain minua etsivät, ne löytävät minun.
Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
Rikkaus ja kunnia on minun tykönäni, pysyväinen tavara ja vanhurskaus.
Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
Minun hedelmäni on parempi kuin kulta ja rikkain kulta, ja minun tuloni parempi kuin valittu hopia.
Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
Minä vaellan vanhurskaudentietä ja oikeuden askeleilla,
ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.
Että minä pysyväisen perinnön saattaisin niille, jotka minua rakastavat, ja täyttäisin heidän tavaransa.
Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
Minä olen ollut Herran oma hänen teidensä alussa: ennenkuin mitään tehty oli, olin minä.
Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.
Jo ijankaikkisuudesta olen minä asetettu, alussa, ennenkuin maa oli.
Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
Kuin ei syvyys vielä ollut, silloin minä olin jo syntynyt, kuin ei lähteet vielä vettä kuohuneet.
am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
Ennen kuin vuoret olivat perustetut, ja kukkulat valmistetut, olen minä syntynyt;
cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.
Ei hän ollut vielä maata luonut, ja mitä sen päällä on, eikä maan piirin vuoria.
Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,
Kuin hän valmisti taivaan, olin minä siellä, kuin hän syvyyden visusti mittasi.
cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,
Kuin hän pilvet rakensi ylhäällä, ja sääsi syvyyden lähteet;
cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,
Kuin hän meren ääret määräsi, ja vetten eteen asetti määrän, ettei he astuisi rantansa ylitse; kuin hän maan perustukset laski,
eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,
Silloin minä hänen kanssansa vaikutin, ja iloitsin joka päivä, ja leikitsin hänen hänen edessänsä joka aika;
jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
Ja leikitsin maan piirin päällä; ja minun iloni on olla ihmisten lasten kanssa.
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!
Niin kuulkaat siis minua, te lapset: autuaat ovat ne , jotka minun tieni pitävät.
Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
Kuulkaat kuritusta, olkaat viisaat, ja älkäät hyljätkö sitä.
Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
Autuas on se ihminen, joka minua kuulee, joka minun ovellani valvoo joka päivä, ja vartioitsee minun pihtipielissäni.
Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
Sillä joka minun löytää, hän elämän löytää, ja on Herralle otollinen;
Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.
Mutta, joka minua vastaan syntiä tekee, hän vahingoitsee sielunsa: jokainen joka minua vihaa, hän rakastaa kuolemaa.