Proverbs 8

Não clama porventura a sabedoria, e não faz o entendimento soar a sua voz?
Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
No cume das alturas, junto ao caminho, nas encruzilhadas das veredas ela se coloca.
Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
Junto às portas, à entrada da cidade, e à entrada das portas está clamando:
şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
A vós, ó homens, clamo; e a minha voz se dirige aos filhos dos homens.
,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
Aprendei, ó simples, a prudência; entendei, ó loucos, a sabedoria.
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
Ouvi vós, porque profiro coisas excelentes; os meus lábios se abrem para a equidade.
Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
Porque a minha boca profere a verdade, os meus lábios abominam a impiedade.
Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
Justas são todas as palavras da minha boca; não há nelas nenhuma coisa tortuosa nem perversa.
Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.
Todas elas são retas para o que bem as entende, e justas para os que acham o conhecimento.
Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.
Aceitai antes a minha correção, e não a prata; e o conhecimento, antes do que o ouro escolhido.
Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.
Porque melhor é a sabedoria do que as jóias; e de tudo o que se deseja nada se pode comparar com ela.
Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
Eu, a sabedoria, habito com a prudência, e possuo o conhecimento e a discrição.
Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
O temor do Senhor é odiar o mal; a soberba, e a arrogância, e o mau caminho, e a boca perversa, eu os odeio.
Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.
Meu é o conselho, e a verdadeira sabedoria; eu sou o entendimento; minha é a fortaleza.
Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
Por mim reinam os reis, e os príncipes decretam o que justo.
Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.
Por mim governam os príncipes e os nobres, sim, todos os juízes da terra.
Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.
Eu amo aos que me amam, e os que diligentemente me buscam me acharão.
Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.
Riquezas e honra estão comigo; sim, riquezas duráveis e justiça.
Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
Melhor é o meu fruto do que o ouro, sim, do que o ouro refinado; e a minha renda melhor do que a prata escolhida.
Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
Ando pelo caminho da retidão, no meio das veredas da justiça,
Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
dotando de bens permanentes os que me amam, e enchendo os seus tesouros.
ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.
O Senhor me criou como a primeira das suas obras, o princípio dos seus feitos mais antigos.
Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
Desde a eternidade fui constituída, desde o princípio, antes de existir a terra.
Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.
Antes de haver abismos, fui gerada, e antes ainda de haver fontes cheias d'água.
Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
Antes que os montes fossem firmados, antes dos outeiros eu nasci,
am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
quando ele ainda não tinha feito a terra com seus campos, nem sequer o princípio do pó do mundo.
cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.
Quando ele preparava os céus, aí estava eu; quando traçava um círculo sobre a face do abismo,
Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,
quando estabelecia o firmamento em cima, quando se firmavam as fontes do abismo,
cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,
quando ele fixava ao mar o seu termo, para que as águas não traspassassem o seu mando, quando traçava os fundamentos da terra,
cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,
então eu estava ao seu lado como arquiteto; e era cada dia as suas delícias, alegrando-me perante ele em todo o tempo;
eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,
folgando no seu mundo habitável, e achando as minhas delícias com os filhos dos homens.
jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
Agora, pois, filhos, ouvi-me; porque felizes são os que guardam os meus caminhos.
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!
Ouvi a correção, e sede sábios; e não a rejeiteis.
Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
Feliz é o homem que me dá ouvidos, velando cada dia às minhas entradas, esperando junto às ombreiras da minha porta.
Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
Porque o que me achar achará a vida, e alcançará o favor do Senhor.
Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
Mas o que pecar contra mim fará mal à sua própria alma; todos os que me odeiam amam a morte.
Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.