Job 27

Y REASUMIÓ Job su discurso, y dijo:
Iov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, şi a zis:
Vive Dios, el cual ha apartado mi causa, Y el Omnipotente, que amargó el alma mía,
,,Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,
Que todo el tiempo que mi alma estuviere en mí, Y hubiere hálito de Dios en mis narices,
că atîta vreme cît voi avea suflet, şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,
Mis labios no hablarán iniquidad, Ni mi lengua pronunciará engaño.
buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.
Nunca tal acontezca que yo os justifique: Hasta morir no quitaré de mí mi integridad.
Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.
Mi justicia tengo asida, y no la cederé: No me reprochará mi corazón en el tiempo de mi vida.
Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.
Sea como el impío mi enemigo, Y como el inicuo mi adversario.
Vrăjmaşul meu să fie ca cel rău, şi protivnicul meu ca cel nelegiuit!
Porque ¿cuál es la esperanza del hipócrita, por mucho que hubiere robado, Cuando Dios arrebatare su alma?
Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul?
¿Oirá Dios su clamor Cuando la tribulación sobre él viniere?
Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?
¿Deleitaráse en el Omnipotente? ¿Invocará á Dios en todo tiempo?
Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?
Yo os enseñaré en orden á la mano de Dios: No esconderé lo que hay para con el Omnipotente.
Vă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.
He aquí que todos vosotros lo habéis visto: ¿Por qué pues os desvanecéis con fantasía?
Dar voi le cunoaşteţi, şi sînteţi de acelaş gînd; pentruce dar vorbiţi aşa de prosteşte?
Ésta es para con Dios la suerte del hombre impío, Y la herencia que los violentos han de recibir del Omnipotente.
Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.
Si sus hijos fueren multiplicados, serán para el cuchillo; Y sus pequeños no se hartarán de pan;
Dacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pîne.
Los que le quedaren, en muerte serán sepultados; Y no llorarán sus viudas.
Ceice scapă din ai lui, sînt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu -i plîng.
Si amontonare plata como polvo, Y si preparare ropa como lodo;
Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, -
Habrála él preparado, mas el justo se vestirá, Y el inocente repartirá la plata.
el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.
Edificó su casa como la polilla, Y cual cabaña que el guarda hizo.
Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.
El rico dormirá, mas no será recogido: Abrirá sus ojos, mas él no será.
Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.
Asirán de él terrores como aguas: Torbellino lo arrebatará de noche.
Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.
Lo antecogerá el solano, y partirá; Y tempestad lo arrebatará del lugar suyo.
Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.
Dios pues descargará sobre él, y no perdonará: Hará él por huir de su mano.
Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.
Batirán sus manos sobre él, Y desde su lugar le silbarán.
Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.