Job 36

Elihu a urmat şi a zis:

Og videre sagde Elihu:

,,Aşteaptă puţin, şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.

Bi nu lidt, jeg har noget at sige dig, thi end har jeg Ord til Forsvar for Gud.

Îmi voi lua temeiurile de departe, şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.

Jeg vil hente min Viden langvejsfra og skaffe min Skaber Ret;

Fii încredinţat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simţăminte curate.

thi for vist, mine Ord er ikke Opspind, en Mand med fuldkommen Indsigt har du for dig.

Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni; şi este puternic prin tăria priceperii Lui.

Se, Gud forkaster det stive Sind,

El nu lasă pe cel rău să trăiască, şi face dreptate celui nenorocit.

den gudløse holder han ikke i Live; de arme lader han få deres Ret,

Nu-Şi întoarce ochii de asupra celor fără prihană, şi -i pune pe scaunul de domnie cu împăraţii, îi aşează pentru totdeauna ca să domnească.

fra retfærdige vender han ikke sit Blik, men giver dem Plads for stedse hos Konger på Tronen i Højhed.

Se întîmplă să cadă în lanţuri, şi să fie prinşi în legăturile nenorocirii?

Og hvis de bindes i Lænker, fanges i Nødens Bånd,

Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor.

så viser han dem deres Gerning, deres Synder, at de hovmodede sig,

Îi înştiinţează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire.

åbner deres Øre for Tugt og byder dem vende sig bort fra det onde.

Dacă ascultă şi se supun, îşi sfîrşesc zilele în fericire, şi anii în bucurie.

Hvis de så hører og bøjer sig, da ender de deres Dage i Lykke, i liflig Fryd deres År.

Dacă n'ascultă, pier ucişi de sabie, mor în orbirea lor.

Men hører de ikke, falder de for Sværd og opgiver Ånden i Uforstand.

Nelegiuiţii se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănţuie;

Men vanhellige Hjerter forbitres; når han binder dem, råber de ikke om Hjælp;

îşi pierd viaţa în tinereţă, mor ca cei desfrînaţi.

i Ungdommen dør deres Sjæl, deres Liv får Mandsskøgers Lod.

Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, şi prin suferinţă îl înştiinţează.

Den elendige frelser han ved hans Elende og åbner hans Øre ved Trængsel.

Şi pe tine te va scoate din strîmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.

Men dig har Medgangen lokket, du var i Fred for Ulykkens Gab; ingen Trængsel indjog dig Skræk, fuldt var dit Bord af fede Retter.

Dar dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedeslipită de pricina ta.

Den gudløses som kom til fulde over dig, hans retfærdige Dom greb dig fat.

Supărarea să nu te împingă la batjocură, şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!

Lad dig ikke lokke af Vrede til Spot eller Bødens Storhed lede dig vild!

Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, şi chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfăşura?

Kan vel dit Skrig gøre Ende på Nøden, eller det at du opbyder al din Kraft?

Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.

Ej må du længes efter Natten, som. opskræmmer Folkeslag der, hvor de er;

Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.

var dig og vend dig ikke til Uret, så du foretrækker ondt for at lide.

Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?

Se, ophøjet er Gud i sin Vælde, hvo er en Lærer som han?

Cine Îi cere socoteală de căile Lui, şi cine îndrăzneşte să -I spună: ,,Faci rău?``

Hvo foreskrev ham hans Vej, og hvo turde sige: "Du gjorde Uret!"

Nu uita să lauzi faptele Lui, pe cari toţi oamenii trebuie să le mărească!

Se til at ophøje hans Værk, som Mennesker priser i Sang!

Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.

Alle Mennesker ser det med Fryd, skønt dødelige skuer det kun fra det fjerne.

Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu -L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l -a pătruns.

Se, Gud er ophøjet, kan ikke ransages, Tal på hans År kan ikke fides.

Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,

Thi Dråber drager han ud af Havet, i hans Tåge siver de ned som Regn,

pe care norii o strecoară, şi o picură peste mulţimea oamenilor.

og Skyerne lader den strømme og dryppe på mange Folk.

Şi cine poate pricepe ruperea norului, şi bubuitul cortului Său?

Hvo fatter mon Skyernes Vidder eller hans Boligs Bulder?

Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui, şi acoperă adîncimile mării.

Se, han breder sin Tåge om sig og skjuler Havets Rødder;

Prin aceste mijloace, El judecă popoarele, şi dă belşug de hrană.

Thi dermed nærer han Folkene, giver dem Brød i Overflod;

Ia fulgerul în mînă, şi -l aruncă asupra protivnicilor Lui.

han hyller sine Hænder i Lys og sender det ud imod Målet;

Dă de veste că e de faţă printr'unbubuit, şi pînă şi turmele Îi simt apropierea.

hans Torden melder hans Komme, selv Kvæget melder hans Optræk.