Job 29

ויסף איוב שאת משלו ויאמר׃
Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:
מי יתנני כירחי קדם כימי אלוה ישמרני׃
,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,
בהלו נרו עלי ראשי לאורו אלך חשך׃
cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!
כאשר הייתי בימי חרפי בסוד אלוה עלי אהלי׃
Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,
בעוד שדי עמדי סביבותי נערי׃
cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;
ברחץ הליכי בחמה וצור יצוק עמדי פלגי שמן׃
cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!
בצאתי שער עלי קרת ברחוב אכין מושבי׃
Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,
ראוני נערים ונחבאו וישישים קמו עמדו׃
tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.
שרים עצרו במלים וכף ישימו לפיהם׃
Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.
קול נגידים נחבאו ולשונם לחכם דבקה׃
Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.
כי אזן שמעה ותאשרני ועין ראתה ותעידני׃
Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.
כי אמלט עני משוע ויתום ולא עזר לו׃
Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.
ברכת אבד עלי תבא ולב אלמנה ארנן׃
Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
צדק לבשתי וילבשני כמעיל וצניף משפטי׃
Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
עינים הייתי לעור ורגלים לפסח אני׃
Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.
אב אנכי לאביונים ורב לא ידעתי אחקרהו׃
Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.
ואשברה מתלעות עול ומשניו אשליך טרף׃
Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.
ואמר עם קני אגוע וכחול ארבה ימים׃
Atunci ziceam: ,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.
שרשי פתוח אלי מים וטל ילין בקצירי׃
Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
כבודי חדש עמדי וקשתי בידי תחליף׃
Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`
לי שמעו ויחלו וידמו למו עצתי׃
Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.
אחרי דברי לא ישנו ועלימו תטף מלתי׃
După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.
ויחלו כמטר לי ופיהם פערו למלקוש׃
Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.
אשחק אלהם לא יאמינו ואור פני לא יפילון׃
Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.
אבחר דרכם ואשב ראש ואשכון כמלך בגדוד כאשר אבלים ינחם׃
Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.