Proverbs 5

fili mi adtende sapientiam meam et prudentiae meae inclina aurem tuam

Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,

ut custodias cogitationes et disciplinam labia tua conservent

ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

favus enim stillans labia meretricis et nitidius oleo guttur eius

Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;

novissima autem illius amara quasi absinthium et acuta quasi gladius biceps

dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

pedes eius descendunt in mortem et ad inferos gressus illius penetrant

Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.

per semitam vitae non ambulat vagi sunt gressus eius et investigabiles

Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

nunc ergo fili audi me et ne recedas a verbis oris mei

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:

longe fac ab ea viam tuam et ne adpropinques foribus domus eius

depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

ne des alienis honorem tuum et annos tuos crudeli

ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;

ne forte impleantur extranei viribus tuis et labores tui sint in domo aliena

ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

et gemas in novissimis quando consumpseris carnes et corpus tuum et dicas

ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,

cur detestatus sum disciplinam et increpationibus non adquievit cor meum

şi să zici: ,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

nec audivi vocem docentium me et magistris non inclinavi aurem meam

Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

paene fui in omni malo in medio ecclesiae et synagogae

Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``

bibe aquam de cisterna tua et fluenta putei tui

Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.

deriventur fontes tui foras et in plateis aquas tuas divide

Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?

habeto eas solus nec sint alieni participes tui

Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.

sit vena tua benedicta et laetare cum muliere adulescentiae tuae

Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

cerva carissima et gratissimus hinulus ubera eius inebrient te omni tempore in amore illius delectare iugiter

Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

quare seduceris fili mi ab aliena et foveris sinu alterius

Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?

respicit Dominus vias hominis et omnes gressus illius considerat

Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

iniquitates suae capiunt impium et funibus peccatorum suorum constringitur

Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

ipse morietur quia non habuit disciplinam et multitudine stultitiae suae decipietur

El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.