Psalms 104

 Lova HERREN, min själ.  HERRE, min Gud, du är hög och stor,  i majestät och härlighet är du klädd.

Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

 Du höljer dig i ljus såsom i en mantel,  du spänner ut himmelen såsom ett tält;

Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

 du timrar på vattnen dina salar,  molnen gör du till din vagn,  och du far fram på vindens vingar.

Cu apele Îţi întocmeşti vîrful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul, şi umbli pe aripile vîntului.

 Du gör vindar till dina sändebud,  eldslågor till dina tjänare.

Din vînturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori.

 Du grundade jorden på hennes fästen,  så att hon icke vacklar till evig tid.

Tu ai aşezat pămîntul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.

 Med djupet betäckte du henne såsom med en klädnad;  uppöver bergen stodo vattnen.

Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,

 Men för din näpst flydde de;  för ljudet av ditt dunder hastade de undan.

dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă,

 Berg höjde sig, och dalar sänkte sig,  på den plats som du hade bestämt för dem.

suindu-se pe munţi şi pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu.

 En gräns satte du, som vattnen ej fingo överskrida,  så att de icke åter skulle betäcka jorden.

Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s'o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.

 Du lät källor flyta fram i dalarna,  mellan bergen togo de sin väg.

Tu faci să ţîşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.

 De vattna alla markens djur,  vildåsnorna släcka i dem sin törst.

Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

 Vid dem bo himmelens fåglar,  från trädens grenar höja de sin röst.

Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.

 Du vattnar bergen från dina salar,  jorden mättas av den frukt du skapar.

Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.

 Du låter gräs skjuta upp för djuren  och örter till människans tjänst.  Så framalstrar du bröd ur jorden

Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:

 och vin, som gläder människans hjärta;  så gör du hennes ansikte glänsande av olja,  och brödet styrker människans hjärta.

vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.

 HERRENS träd varda ock mättade,  Libanons cedrar, som han har planterat;

Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe cari i -a sădit El.

 fåglarna bygga där sina nästen,  hägern gör sitt bo i cypresserna.

În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostîrcul îşi are locuinţa în chiparoşi;

 Stenbockarna hava fått de höga bergen,  klyftorna är klippdassarnas tillflykt.

munţii cei înalţi sînt pentru ţapii sălbatici, iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.

 Du gjorde månen till att bestämma tiderna;  solen vet stunden då den skall gå ned.

El a făcut luna ca să arate vremile; soarele ştie cînd trebuie să apună.

 Du sänder mörker, och det bliver natt;  då komma alla skogens djur i rörelse,

Tu aduci întunerecul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;

 de unga lejonen ryta efter rov  och begära sin föda av Gud.

puii de lei mugesc după pradă, şi îşi cer hrana dela Dumnezeu.

 Solen går upp; då draga de sig tillbaka  och lägga sig ned i sina kulor.

Cînd răsare soarele, ele fug înapoi, şi se culcă în vizuinile lor.

 Människan går då ut till sin gärning  och till sitt arbete intill aftonen.

Dar omul iese la lucrul său, şi la munca lui, pînă seara.

 Huru mångfaldiga äro icke dina verk, o HERRE!  Med vishet har du gjort dem alla.  Jorden är full av vad du har skapat.

Cît de multe sînt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pămîntul este plin de făpturile Tale.

 Se ock havet, det stora ock vida:  ett tallöst vimmel rör sig däri,  djur både stora och små.

Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

 Där gå skeppen sin väg fram,  Leviatan, som du har skapat att leka däri.

Acolo în ea, umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

 Alla vänta de efter dig,  att du skall giva dem deras mat i rätt tid.

Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

 Du giver dem, då samla de in;  du upplåter din hand,      då varda de mättade med goda håvor.

Le -o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mîna, ele se satură de bunătăţile Tale.

 Du fördöljer ditt ansikte, då förskräckas de;  du tager bort deras ande, då förgås de  och vända åter till sitt stoft igen.

Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

 Du sänder ut din ande, då varda de skapade,  och du förnyar jordens anlete.

Îţi trimeţi Tu suflarea: ele sînt zidite, şi înoieşti astfel faţa pămîntului.

 HERRENS ära förblive evinnerligen;  må HERREN glädja sig över sina verk,

În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

 han som skådar på jorden, och hon bävar,  han som rör vid bergen, och de ryka.

El priveşte pămîntul, şi pămîntul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

 Jag vill sjunga till HERRENS ära, så länge jag lever;  jag vill lovsjunga min Gud, så länge jag är till.

Voi cînta Domnului cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

 Mitt tal behage honom väl;  må jag själv få glädja mig i HERREN.

Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.

 Men må syndare försvinna ifrån jorden  och inga ogudaktiga mer vara till.  Lova HERREN, min själ  Halleluja!

Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!