Proverbs 26

Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
Yaz ortasında kar, hasatta yağmur uygun olmadığı gibi, Akılsıza da onur yakışmaz.
Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
Öteye beriye uçuşan serçe Ve kırlangıç gibi, Hak edilmemiş lanet de tutmaz.
Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
Ata kırbaç, eşeğe gem, Akılsızın sırtına da değnek gerek.
Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
Akılsıza ahmaklığına göre karşılık verme, Yoksa sen de onun düzeyine inersin.
Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
Akılsıza ahmaklığına uygun karşılık ver, Yoksa kendini bilge sanır.
Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
Akılsızın eliyle haber gönderen, Kendi ayaklarını kesen biri gibi, Kendine zarar verir.
Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
Akılsızın ağzında özdeyiş, Kötürümün sarkan bacakları gibidir.
Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
Akılsızı onurlandırmak, Taşı sapana bağlamak gibidir.
Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
Sarhoşun elindeki dikenli dal ne ise, Akılsızın ağzında özdeyiş de odur.
Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
Oklarını gelişigüzel fırlatan okçu neyse, Yoldan geçen akılsızı ya da sarhoşu ücretle tutan da öyledir.
Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
[] Ahmaklığını tekrarlayan akılsız, Kusmuğuna dönen köpek gibidir.
Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
Kendini bilge gören birini tanıyor musun? Akılsız bile ondan daha umut vericidir.
Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
Tembel, “Yolda aslan var, Sokaklarda aslan dolaşıyor” der.
Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
Menteşeleri üzerinde dönen kapı gibi, Tembel de yatağında döner durur.
Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -
Tembel elini sahana daldırır, Yeniden ağzına götürmeye üşenir.
Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
Tembel kendini, Akıllıca yanıt veren yedi kişiden daha bilge sanır.
Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
Kendini ilgilendirmeyen bir kavgaya bulaşan kişi, Yoldan geçen köpeği kulaklarından tutana benzer.
Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
Ateşli ve öldürücü oklar savuran bir deli neyse, Komşusunu aldatıp, “Şaka yapıyordum” Diyen de öyledir.
aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -
Ateşli ve öldürücü oklar savuran bir deli neyse, Komşusunu aldatıp, “Şaka yapıyordum” Diyen de öyledir.
Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
Odun bitince ateş söner, Dedikoducu yok olunca kavga diner.
După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
Kor için kömür, ateş için odun neyse, Çekişmeyi alevlendirmek için kavgacı da öyledir.
Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
Dedikodu tatlı lokma gibidir, İnsanın ta içine işler.
Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
Okşayıcı dudaklarla kötü yürek, Sırlanmış toprak kaba benzer.
Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
Yüreği nefret dolu kişi sözleriyle niyetini gizlemeye çalışır, Ama içi hile doludur.
Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
Güzel sözlerine kanma, Çünkü yüreğinde yedi iğrenç şey vardır.
Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
Nefretini hileyle örtse bile, Kötülüğü toplumun önünde ortaya çıkar.
Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
Başkasının kuyusunu kazan içine kendi düşer, Taşı yuvarlayan altında kalır.
Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
Yalancı dil incittiği kişilerden nefret eder, Yaltaklanan ağızdan yıkım gelir.