Proverbs 24

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Non portare invidia ai malvagi, e non desiderare di star con loro,

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

perché il loro cuore medita rapine, e le loro labbra parlan di nuocere.

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

La casa si edifica con la sapienza, e si rende stabile con la prudenza;

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

mediante la scienza, se ne riempiono le stanze d’ogni specie di beni preziosi e gradevoli.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

L’uomo savio è pien di forza, e chi ha conoscimento accresce la sua potenza;

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

infatti, con savie direzioni potrai condur bene la guerra, e la vittoria sta nel gran numero de’ consiglieri.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

La sapienza è troppo in alto per lo stolto; egli non apre mai la bocca alla porta di città.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Chi pensa a mal fare sarà chiamato esperto in malizia.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

I disegni dello stolto sono peccato, e il beffardo è l’abominio degli uomini.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Se ti perdi d’animo nel giorno dell’avversità, la tua forza è poca.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Libera quelli che son condotti a morte, e salva quei che, vacillando, vanno al supplizio.

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Se dici: "Ma noi non ne sapevamo nulla!…" Colui che pesa i cuori, non lo vede egli? Colui che veglia sull’anima tua non lo sa forse? E non renderà egli a ciascuno secondo le opere sue?

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Figliuol mio, mangia del miele perché è buono; un favo di miele sarà dolce al tuo palato.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Così conosci la sapienza per il bene dell’anima tua! Se la trovi, c’è un avvenire, e la speranza tua non sarà frustrata.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

O empio, non tendere insidie alla dimora del giusto! non devastare il luogo ove riposa!

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

ché il giusto cade sette volte e si rialza, ma gli empi son travolti dalla sventura.

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Quando il tuo nemico cade, non ti rallegrare; quand’è rovesciato, il cuor tuo non ne gioisca,

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

che l’Eterno nol vegga e gli dispiaccia e non storni l’ira sua da lui.

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Non t’irritare a motivo di chi fa il male, e non portare invidia agli empi;

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

perché non c’è avvenire per il malvagio; la lucerna degli empi sarà spenta.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Figliuol mio, temi l’Eterno e il re, e non far lega cogli amatori di novità;

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

la loro calamità sopraggiungerà improvvisa, e chi sa la triste fine dei loro anni?

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Anche queste sono massime dei Savi. Non è bene, in giudizio, aver de’ riguardi personali.

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Chi dice all’empio: "Tu sei giusto", i popoli lo malediranno, lo esecreranno le nazioni.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Ma quelli che sanno punire se ne troveranno bene, e su loro scenderanno benedizione e prosperità.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Dà un bacio sulle labbra chi dà una risposta giusta.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Metti in buon ordine gli affari tuoi di fuori, metti in assetto i tuoi campi, poi ti fabbricherai la casa.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Non testimoniare, senza motivo, contro il tuo prossimo; vorresti tu farti ingannatore con le tue parole?

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Non dire: "Come ha fatto a me così farò a lui; renderò a costui secondo l’opera sua".

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Passai presso il campo del pigro e presso la vigna dell’uomo privo di senno;

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

ed ecco le spine vi crescean da per tutto, i rovi ne coprivano il suolo, e il muro di cinta era in rovina.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Considerai la cosa, e mi posi a riflettere; e da quel che vidi trassi una lezione:

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Dormire un po’, sonnecchiare un po’, incrociare un po’ le mani per riposare…

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

e la tua povertà verrà come un ladro, e la tua indigenza, come un uomo armato.