Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
Quando ti siedi a mensa con un principe, rifletti bene a chi ti sta dinanzi;
pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
e mettiti un coltello alla gola, se tu sei ingordo.
Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
Non bramare i suoi bocconi delicati; sono un cibo ingannatore.
Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
Non t’affannare per diventar ricco, smetti dall’applicarvi la tua intelligenza.
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
Vuoi tu fissar lo sguardo su ciò che scompare? Giacché la ricchezza si fa dell’ali, come l’aquila che vola verso il cielo.
Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
Non mangiare il pane di chi ha l’occhio maligno e non bramare i suoi cibi delicati;
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
poiché, nell’intimo suo, egli è calcolatore: "Mangia e bevi!" ti dirà; ma il cuor suo non è con te.
Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
Vomiterai il boccone che avrai mangiato, e avrai perduto le tue belle parole.
Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
Non rivolger la parola allo stolto, perché sprezzerà il senno de’ tuoi discorsi.
Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
Non spostare il termine antico, e non entrare nei campi degli orfani;
căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
ché il Vindice loro è potente; egli difenderà la causa loro contro di te.
Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
Applica il tuo cuore all’istruzione, e gli orecchi alle parole della scienza.
Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Non risparmiare la correzione al fanciullo; se lo batti con la verga, non ne morrà;
Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
lo batterai con la verga, ma libererai l’anima sua dal soggiorno de’ morti.
Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
Figliuol mio, se il tuo cuore e savio, anche il mio cuore si rallegrerà;
şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
le viscere mie esulteranno quando le tue labbra diranno cose rette.
Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
Il tuo cuore non porti invidia ai peccatori, ma perseveri sempre nel timor dell’Eterno;
căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
poiché c’è un avvenire, e la tua speranza non sarà frustrata.
Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
Ascolta, figliuol mio, sii savio, e dirigi il cuore per la diritta via.
Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
Non esser di quelli che son bevitori di vino, che son ghiotti mangiatori di carne;
Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
ché il beone ed il ghiotto impoveriranno e i dormiglioni n’andran vestiti di cenci.
Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
Da’ retta a tuo padre che t’ha generato, e non disprezzar tua madre quando sarà vecchia.
Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
Acquista verità e non la vendere, acquista sapienza, istruzione e intelligenza.
Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
Il padre del giusto esulta grandemente; chi ha generato un savio, ne avrà gioia.
Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
Possan tuo padre e tua madre rallegrarsi, e possa gioire colei che t’ha partorito!
Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
Figliuol mio, dammi il tuo cuore, e gli occhi tuoi prendano piacere nelle mie vie;
Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
perché la meretrice è una fossa profonda, e la straniera, un pozzo stretto.
Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
Anch’essa sta in agguato come un ladro, e accresce fra gli uomini il numero de’ traditori.
Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
Per chi sono gli "ahi"? per chi gli "ahimè"? per chi le liti? per chi i lamenti? per chi le ferite senza ragione? per chi gli occhi rossi?
Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
Per chi s’indugia a lungo presso il vino, per quei che vanno a gustare il vin drogato.
Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
Non guardare il vino quando rosseggia, quando scintilla nel calice e va giù così facilmente!
dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
Alla fine, esso morde come un serpente e punge come un basilisco.
Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
I tuoi occhi vedranno cose strane, il tuo cuore farà dei discorsi pazzi.
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
Sarai come chi giace in mezzo al mare, come chi giace in cima a un albero di nave.
,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
Dirai: "M’hanno picchiato… e non m’han fatto male; m’hanno percosso… e non me ne sono accorto; quando mi sveglierò?… tornerò a cercarne ancora!"