Proverbs 7

Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

Fiam, tartsd meg az én beszédeimet, és az én parancsolataimat rejtsd el magadnál.

Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.

Az én parancsolatimat tartsd meg, és élsz; és az én tanításomat mint a szemed fényét.

Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Kösd azokat ujjaidra, írd fel azokat szíved táblájára.

Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -

Mondd ezt a bölcseségnek: Én néném vagy te; és az eszességet ismerősödnek nevezd,

ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

Hogy megőrizzen téged a nem hozzád tartozó asszonytól, és az ő beszédivel hizelkedő idegentől.

Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.

Mert házam ablakán, a rács mögül néztem,

Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

És láték a bolondok között, eszembe vevék a fiak között egy bolond ifjat,

Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

A ki az utczán jár, annak szeglete mellett, a házához menő úton lépeget,

Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.

Alkonyatkor, nap estjén, és setét éjfélben.

Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

És ímé, egy asszony eleibe jő, paráznának öltözetében, álnok az ő elméjében.

Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:

Mely csélcsap és vakmerő, a kinek házában nem maradhatnak meg az ő lábai.

cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.

Néha az utczán, néha a tereken van, és minden szegletnél leselkedik.

Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:

És megragadá őt és megcsókolá őt, és szemtelenségre vetemedvén, monda néki:

,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.

Hálaáldozattal tartoztam, ma adtam meg fogadásimat.

De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.

Azért jövék ki elődbe, szorgalmatosan keresni a te orczádat, és reád találtam!

Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;

Paplanokkal megvetettem nyoszolyámat, égyiptomi szövésű szőnyegekkel.

mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

Beillatoztam ágyamat mirhával, áloessel és fahéjjal.

Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!

No foglaljuk magunkat bőségesen mind virradtig a szeretetben; vígadjunk szerelmeskedésekkel.

Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,

Mert nincs otthon a férjem, elment messze útra.

a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``

Egy erszény pénzt vőn kezéhez; holdtöltére jő haza.

Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.

*És* elhiteté őt az ő mesterkedéseinek sokaságával, ajkainak hizelkedésével elragadá őt.

De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,

Utána megy; mint az ökör a vágóhídra, és mint a bolond, egyszer csak fenyítő békóba;

ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

Mígnem átjárja a nyíl az ő máját. Miképen siet a madár a tőrre, és nem tudja, hogy az az ő élete ellen van.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

Annakokáért most, fiaim, hallgassatok engem, és figyelmezzetek az én számnak beszédeire.

Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.

Ne hajoljon annak útaira a te elméd, és ne tévelyegj annak ösvényin.

Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.

Mert sok sebesültet elejtett, és sokan vannak, a kik attól megölettek.

Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

Sírba vívő út az ő háza, a mely levisz a halálnak hajlékába.