Proverbs 30

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Riječi Agura, sina Jakeova, iz Mase; proročanstvo njegovo za Itiela, za Itiela i Ukala.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Da, preglup sam da bih bio čovjek i nemam razbora čovječjeg.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Ne stekoh mudrosti i ne poznajem znanosti svetih!

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Tko uzađe na nebo i siđe? Tko uhvati vjetar u šake svoje? Tko sabra vode u plašt svoj? Tko postavi krajeve zemaljske? Kako se zove i kako mu se zove sin? Znaš li?

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Svaka je Božja riječ prokušana, štit onima koji se u nj uzdaju.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Ne dodaji ništa njegovim riječima, da te ne prekori i ne smatra lažljivim.

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Za dvoje te molim, ne uskrati mi, dok ne umrem:

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

udalji od mene licemjernu i lažnu riječ; ne daj mi siromaštva ni bogatstva: hrani me kruhom mojim dostatnim;

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

inače bih, presitivši se, zatajio tebe i rekao: "Tko je Jahve?" Ili bih, osiromašivši, krao i oskvrnio ime Boga svojega.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Ne klevetaj sluge gospodaru njegovu, jer bi te mogao kleti i ti morao okajati.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Ima izrod koji kune oca svoga i ne blagoslivlje majke svoje!

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Izrod koji za se misli da je čist, a od kala svojeg nije opran!

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Izrod uznositih očiju koji visoko diže svoje trepavice!

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Izrod komu su zubi mačevi i očnjaci noževi da proždiru nesretnike na zemlji i siromahe među ljudima!

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Pijavica ima dvije kćeri: "Daj! Daj!" Postoje tri stvari nezasitne i četiri koje ne kažu: "Dosta!"

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Carstvo smrti, jalova utroba, zemlja nikad gasna vode i vatra koja nikad ne kaže: "Dosta!"

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Oko koje se ruga ocu i odriče posluh majci iskljuvat će potočni gavrani i izjesti mladi orlovi.

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Troje mi je nedokučivo, a četvrto ne razumijem:

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

put orlov po nebu, put zmijin po stijeni, put lađin posred mora i put muškarčev djevojci.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Takav je put preljubnice: najede se, obriše usta i veli: "Nisam sagriješila."

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Od troga se zemlja ljulja, a četvrtoga ne može podnijeti:

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

od roba kad postane kralj i kad se prostak kruha nasiti,

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

od puštenice kad se uda i sluškinje kad istisne svoju gospodaricu.

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Četvero je maleno na zemlji, ali mudrije od mudraca:

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

mravi, nejaki stvorovi, koji sebi ljeti spremaju hranu;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

jazavci, stvorovi bez moći, što u stijeni grade sebi stan;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

skakavci, koji nemaju kralja, a svi idu u poretku;

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

gušter, što se rukama hvata, a prodire u kraljevske palače.

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Troje ima lijep korak, a četvero lijepo hodi:

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

lav, junak među zvijerima, koji ni pred kim ne uzmiče;

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

pijetao što se odvažno šeće među kokošima; jarac koji vodi stado; i kralj sa svojom vojskom.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Ako si ludovao oholeći se ili to svjesno činio, stavi ruku na usta.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

Kad se mlijeko metÄe, izlazi maslac; kad se nos pritisne, poteče krv; kad se srdžba potisne, dobiva se spor.