Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Riječ Lemuela, kralja Mase, kojima ga je učila majka njegova.

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Ne, sine moj! Ne, sine srca mog! Ne, sine zavjeta mojih!

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Ne daj snage svoje ženama ni putova svojih zatiračima kraljeva.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Nije za kraljeve, Lemuele, ne pristaje kraljevima vino piti, ni glavarima piće opojno,

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

da u piću ne zaborave zakona i prevrnu pravo nevoljnicima.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Dajte žestoko piće onomu koji će propasti i vino čovjeku komu je gorčina u duši:

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

on će piti i zaboraviti svoju bijedu i neće se više sjećati svoje nevolje.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Otvaraj usta svoja za nijemoga i za pravo sviju nesretnika što propadaju.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Otvaraj usta svoja, sudi pravedno i pribavi pravo siromahu i nevoljniku.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Tko će naći ženu vrsnu? Više vrijedi ona nego biserje.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Muževljevo se srce uzda u nju i blagom neće oskudijevati.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Ona mu čini dobro, a ne zlo, u sve dane vijeka svojeg.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Pribavlja vunu i lan i vješto radi rukama marnim.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Ona je kao lađa trgovačka: izdaleka donosi kruh svoj.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Još za noći ona ustaje, hrani svoje ukućane i određuje posao sluškinjama svojim.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Opazi li polje, kupi ga; plodom svojih ruku sadi vinograd.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Opasuje snagom bedra svoja i živo miče rukama.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Vidi kako joj posao napreduje: noću joj se ne gasi svjetiljka.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Rukama se maša preslice i prstima drži vreteno.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Siromahu dlan svoj otvara, ruke pruža nevoljnicima.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Ne boji se snijega za svoje ukućane, jer sva čeljad ima po dvoje haljine.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Sama sebi šije pokrivače, odijeva se lanom i purpurom.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Muž joj je slavan na Vratima, gdje sjedi sa starješinama zemaljskim.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Platno tka i prodaje ga i pojase daje trgovcu.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Odjevena je snagom i dostojanstvom, pa se smije danu budućem.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Svoja usta mudro otvara i pobožan joj je nauk na jeziku.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Na vladanje pazi ukućana i ne jede kruha besposlice.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Sinovi njezini podižu se i sretnom je nazivaju, i muž njezin hvali je:

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

"Mnoge su žene bile vrsne, ali ti ih sve nadmašuješ."

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Lažna je ljupkost, tašta je ljepota: žena sa strahom Gospodnjim zaslužuje hvalu.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Plod joj dajte ruku njezinih i neka je na Vratima hvale djela njezina!