Proverbs 30

Agurin Jakenin pojan pojan sanat ja opetus, jonka se mies pujui Itielille, Itielille ja Ukkalille.

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Minä olen kaikkein hulluin, ja ihmisten ymmärrys ei ole minussa.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

En minä ole oppinut viisautta, ja en tiedä pyhäin taitoa.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Kuka taivaaseen menee ylös ja tulee alas? kuka käsittää tuulen pivoonsa? kuka sitoo veden vaatteeseen? kuka 0n asttanut kaikki maan ääret? mikä on hänen nimensä? kuinka hänen poikansa kutsutaan? tiedätkös?

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Kaikki Jumalan sanat ovat kirkastetut, ja ovat kilpi niille, jotka uskovat hänen päällensä.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Älä lisää hänen sanoihinsa, ettei hän sinua rankaisisi, ja sinä löyttäisiin valehteliaksi.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Kahta minä sinulta anon, ettes minulta niitä kieltäisi, ennenkuin minä kuolen:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Väärä oppi ja valhe olkoon minusta kaukana: köyhyyttä ja rikkautta älä minulle anna; vaan anna minun saada määrätty osani ravinnosta.

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Etten minä, jos minä ylen ravituksi tulisin, kieltäisi sinua ja sanoisi: kuka on Herra? eli, jos minä ylen köyhäksi tulisin, varastaisi, ja syntiä tekisi Jumalani nimeä vastaan.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Älä kanna palvelian päälle hänen isäntänsä edessä, ettei hän sinua kiroilisi ja sinä niin nuhteeseen tulet.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

On niitä, jotka kiroilevat isäänsä ja ei siunaa äitiänsä.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

On niitäkin, jotka luulevat itsensä puhtaaksi, ja ei ole kuitenkaan saastaisuudestansa pestyt.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Ovat myös, jotka silmänsä nostavat, ja silmälautansa korottavat;

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Ja ovat, joilla on miekka hammasten siassa, ja veitset heidän syömähampainansa, ja syövät vaivaiset maan päältä, ja köyhät ihmisten seasta.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Verenimijällä on kaksi tytärtä: tuo tänne, tuo tänne. Kolme on tyytymätöintä, ja tosin neljä ei sano kyllä olevan:

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Helvetti, vaimon suljettu kohtu, maa, joka ei vedellä täytetä: ja tuli ei sano: jo kyllä on.

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Silmä joka häpäisee isäänsä, ja katsoo ylön totella äitiänsä, sen kaarneet ojan tykönä hakkaavat ulos, ja kotkan pojat syövät.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Kolme minulle ovat ihmeelliset, ja neljää en minä tiedä:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Kotkan tiet taivaan alla, käärmeen retket kalliolla, haahden jäljet meren keskellä, ja miehen jäljet piian tykö.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Niin on myös porton polut: hän syö ja pyyhkii suunsa, ja sanoo: en minä mitään pahaa ole tehnyt.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Kolmen kautta maakunta tulee levottomuuteen, ja tosin neljää hän ei voi kärsiä:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Kuin palvelia rupee hallitsemaan, kuin hullu ylen ravituksi tulee,

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Kuin ilkiä naitetaan, ja kuin piika tulee emäntänsä perilliseksi.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Neljä on pientä maan päällä, ja ovat toimellisemmat viisaita.

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Myyriäiset, heikko väki, jotka kuitenkin elatuksensa suvella toimittavat;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Kaninit, heikko väki, jotka kuitenkin pesänsä kalliolle tekevät;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Heinäsirkoilla ei ole kuningasta, kuitenkin he lähtevät kaikki ylös joukossansa;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Hämähäkki kehrää käsillänsä, ja on kuninkaan linnoissa.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Kolmella on jalo käyntö, ja tosin neljä astuu hyvin:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Jalopeura, voimallinen petoin seassa, joka ei palaja kenenkään edestä;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

Hurtta, jolla vahvat sivut ovat, ja kauris, ja kuningas, jota vastaan ei kenkään tohdi.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Jos sinä olet tyhmästi tehnyt, ja korottanut sinuas, ja jos sinä olet jotakin pahaa ajatellut, niin laske käsi suus päälle.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Joka rieskaa kirnuu, hän tekee voita: ja jokaa nenää pusertaa, hän vaatii ulos veren: ja joka vihaa kehoittaa, hän vaatii riitaan.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.