Proverbs 30

Massaiten Agur, Jakes Søns ord. Manden siger: Træt har jeg slidt mig, Gud, træt har jeg slidt mig, Gud, jeg svandt hen;

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

thi jeg er for dum til at regnes for Mand, Mands Vid er ikke i mig;

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Visdom lærte jeg ej, den Hellige lærte jeg ikke at kende.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Hvo opsteg til Himlen og nedsteg igen, hvo samlede Vinden i sine Næver, hvo bandt Vandet i et Klæde, hvo greb fat om den vide Jord? Hvad er hans Navn og hans Søns Navn? Du kender det jo.

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Al Guds Tale er ren, han er Skjold for dem, der lider på ham.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Læg intet til hans Ord, at han ikke skal stemple dig som Løgner.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Tvende Ting har jeg bedet dig om, nægt mig dem ej, før jeg dør:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Hold Svig og Løgneord fra mig: giv mig hverken Armod eller Rigdom, men lad mig nyde mit tilmålte Brød,

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

at jeg ikke skal blive for mæt og fornægte og sige: "Hvo er HERREN?" eller blive for fattig og stjæle og volde min Guds Navn Men.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Bagtal ikke en Træl for hans Herre, at han ikke forbander dig, så du må bøde.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Der findes en Slægt, som forbander sin Fader og ikke velsigner sin Moder,

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

en Slægt, der tykkes sig ren og dog ej har tvættet Snavset af sig,

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

en Slægt med de stolteste Øjne, hvis Blikke er fulde af Hovmod.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

en Slægt, hvis Tænder er Sværd hvis Kæber er skarpe Knive, så de æder de arme ud af Landet, de fattige ud af Menneskers Samfund.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Blodiglen har to Døtre: Givhid, Givhid! Der er tre, som ikke kan mættes, fire, som aldrig får nok:

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Dødsriget og det golde Moderliv, Jorden, som aldrig mættes af Vand, og Ilden, som aldrig får nok.

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Den, som håner sin Fader og spotter sin gamle Moder, hans Øje udhakker Bækkens Ravne, Ørneunger får det til Æde.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Tre Ting undres jeg over, fire fatter jeg ikke:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Ørnens Vej på Himlen, Slangens Vej på Klipper, Skibets Vej på Havet, Mandens Vej til den unge Kvinde.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Så er en Ægteskabsbryderskes Færd: Hun spiser og tørrer sig om Munden og siger: "Jeg har ikke gjort noget ondt!"

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Under tre Ting skælver et Land, fire kan det ikke bære:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

En Træl, når han gøres til Konge, en Nidding, når han spiser sig mæt,

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

en bortstødt Hustru, når hun bliver gift, en Trælkvinde, når hun arver sin Frue.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Fire på Jorden er små, visere dog end Vismænd:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Myrerne, de er et Folk uden Styrke, samler dog Føde om Somren;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Klippegrævlinger, et Folk uden Magt, bygger dog Bolig i Klipper;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Græshopper, de har ej Konge, drager dog ud i Rad og Række;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Firbenet, det kan man gribe med Hænder, er dog i Kongers Paladser.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Tre skrider stateligt frem, fire har statelig Gang:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Løven, Kongen blandt Dyrene, som ikke viger for nogen;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

en sadlet Stridshest, en Buk, en Konge midt i sin Hær.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Har du handlet som Dåre i Overmod, tænker du ondt, da Hånd for Mund!

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Thi Tryk på Mælk giver Ost, Tryk på Næsen Blod og Tryk på Vrede Trætte.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.