Proverbs 30

Slova Agura, syna Jáke. Sepsání řečí muže toho k Itielovi, k Itielovi a Uchalovi.

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Jistě žeť jsem hloupější nad jiné, tak že rozumnosti člověka obecného nemám,

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Aniž jsem se naučil moudrosti, a umění svatých neumím.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Kdo vstoupil v nebe, i sstoupil? Kdo sebral vítr do hrstí svých? Kdo shrnul vody v roucho své? Kdo upevnil všecky končiny země? Které jméno jeho, a jaké jméno syna jeho, víš-li?

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Všeliká výmluvnost Boží přečištěná jest; onť jest štít doufajících v něho.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Nepřidávej k slovům jeho, aby tě nekáral, a byl bys ve lži postižen.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Dvou věcí žádám od tebe, neoslýchejž mne, prvé než umru:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Marnost a slovo lživé vzdal ode mne, chudoby neb bohatství nedávej mi, živ mne pokrmem vedlé potřeby mé,

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Abych snad nasycen jsa, tě nezapřel, a neřekl: Kdo jest Hospodin? a abych zchudna, nekradl, a nebral naprázdno jména Hospodina Boha svého.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Nesoč na služebníka před pánem jeho, aťby nezlořečil, a ty abys nehřešil.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Jest pokolení, kteréž otci svému zlořečí, a matce své nedobrořečí.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Jest pokolení čisté samo u sebe, ačkoli od nečistot svých není obmyto.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Jest pokolení, jehož vysoké jsou oči, a víčka jeho jsou vyzdvižená.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Jest pokolení, jehož zubové jsou mečové, a třenovní zubové jeho nožové, k zžírání chudých na zemi a nuzných na světě.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Pijavice má dvě dcery říkající: Dej, dej. Tři věci nebývají nasyceny, anobrž čtyry, kteréž nikdy neřeknou: Dosti:

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Peklo a život neplodné, země též nebývá nasycena vodou, a oheň neříká: Dosti.

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Oko, kteréž se posmívá otci, a pohrdá poslušenstvím matky, vyklubí krkavci potoční, aneb snědí je orličata.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Tři tyto věci skryty jsou přede mnou, nýbrž čtyry, kterýchž neznám:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Cesty orlice v povětří, cesty hada na skále, cesty lodí u prostřed moře, a cesty muže při panně.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Takováž jest cesta ženy cizoložné: Jí, a utře ústa svá, a dí: Nepáchala jsem nepravosti.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Pode třmi věcmi pohybuje se země, anobrž pod čtyřmi, jichž nemůž snésti:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Pod služebníkem, když kraluje, a bláznem, když se nasytí chleba;

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Pod omrzalou, když se vdá, a děvkou, když dědičkou bývá paní své.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Čtyry tyto věci jsou malé na zemi, a však jsou moudřejší nad mudrce:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Mravenci, lid nesilný, kteříž však připravují v létě pokrm svůj;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Králíkové, lid nesilný, kteříž však stavějí v skále dům svůj;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Krále nemají kobylky, a však vycházejí po houfích všecky;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Pavouk rukama dělá, a bývá na palácích královských.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Tři tyto věci udatně vykračují, anobrž čtyry, kteréž zmužile chodí:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Lev nejsilnější mezi zvířaty, kterýž neustupuje před žádným;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

Přepásaný na bedrách kůň neb kozel, a král, proti němuž žádný nepovstává.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Jestliže jsi bláznil, vynášeje se, a myslil-lis zle, ruku na ústa polož.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Kdo tluče smetanu, stlouká máslo, a stiskání nosu vyvodí krev, tak popouzení k hněvu vyvodí svár.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.