Proverbs 31

Slova proroctví Lemuele krále, kterýmž vyučovala jej matka jeho.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Co dím, synu můj, co, synu života mého? Co, řku, dím, synu slibů mých?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Nedávej ženám síly své, ani cest svých těm, kteréž k zahynutí přivodí krále.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Ne králům, ó Lemueli, ne králům náleží píti víno, a ne pánům žádost nápoje opojného,

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Aby pije, nezapomněl na ustanovení, a nezměnil pře všech lidí ssoužených.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Dejte nápoj opojný hynoucímu, a víno těm, kteříž jsou truchlivého ducha,

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Ať se napije, a zapomene na chudobu svou, a na trápení své nezpomíná více.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Otevři ústa svá za němého, v při všech oddaných k smrti,

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Otevři, řku, ústa svá, suď spravedlivě, a veď při chudého a nuzného.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Ženu statečnou kdo nalezne? Nebo daleko nad perly cena její.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Dověřuje se jí srdce muže jejího; nebo tu kořistí nebude nedostatku.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Dobře činí jemu a ne zle, po všecky dny života svého.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Hledá pilně vlny a lnu, a dělá šťastně rukama svýma.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Jest podobná lodi kupecké, zdaleka přiváží pokrm svůj.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Kterážto velmi ráno vstávajíc, dává pokrm čeledi své, a podíl náležitý děvkám svým.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Rozsuzuje pole, a ujímá je; z výdělku rukou svých štěpuje i vinici.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Přepasuje silou bedra svá, a zsiluje ramena svá.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Zakouší, jak jest užitečné zaměstknání její; ani v noci nehasne svíce její.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Rukama svýma sahá k kuželi, a prsty svými drží vřeteno.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Ruku svou otvírá chudému, a ruce své vztahuje k nuznému.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Nebojí se za čeled svou v čas sněhu; nebo všecka čeled její obláčí se v roucho dvojnásobní.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Koberce dělá sobě z kmentu, a z zlatohlavu jest oděv její.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Patrný jest v branách manžel její, když sedá s staršími země.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Plátno drahé dělá, a prodává; též i pasy prodává kupci.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Síla a krása oděv její, nestará se o časy potomní.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Ústa svá otvírá k moudrosti, a naučení dobrotivosti v jazyku jejím.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Spatřuje obcování čeledi své, a chleba zahálky nejí.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Povstanouce synové její, blahoslaví ji; manžel její také chválí ji,

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Říkaje: Mnohé ženy statečně sobě počínaly, ty pak převyšuješ je všecky.

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Oklamavatelná jest příjemnost a marná krása; žena, kteráž se bojí Hospodina, tať chválena bude.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Dejtež takové z ovoce rukou jejích, a nechať ji chválí v branách skutkové její.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii