Proverbs 24

Nenásleduj lidí zlých, aniž žádej bývati s nimi.

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Nebo o zhoubě přemýšlí srdce jejich, a rtové jejich o trápení mluví.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Moudrostí vzdělán bývá dům, a rozumností upevněn.

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Skrze umění zajisté pokojové naplněni bývají všelijakým zbožím drahým a utěšeným.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Muž moudrý jest silný, a muž umělý přidává síly.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Nebo skrze rady opatrné svedeš bitvu, a vysvobození skrze množství rádců.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Vysoké jsou bláznu moudrosti; v bráně neotevře úst svých.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Kdo myslí zle činiti, toho nešlechetným nazovou.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Zlé myšlení blázna jest hřích, a ohavnost lidská posměvač.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Budeš-li se lenovati ve dni ssoužení, špatná bude síla tvá.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Vytrhuj jaté k smrti; nebo od těch, ješto se chýlí k zabití, což bys se zdržel?

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Díš-li: Aj, nevěděli jsme o tom: zdaliž ten, jenž zpytuje srdce, nerozumí, a ten, kterýž jest strážce duše tvé, nezná, a neodplatí každému podlé skutků jeho?

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Synu můj, jez med, nebo dobrý jest, a plást sladký dásním tvým.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Tak umění moudrosti duši tvé. Jestliže ji najdeš, onať bude mzda, a naděje tvá nebude vyťata.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Nečiniž úkladů, ó bezbožníče, příbytku spravedlivého, a nekaz odpočinutí jeho.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Nebo ač sedmkrát padá spravedlivý, však zase povstává, bezbožníci pak padají ve zlém.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Když by padl nepřítel tvůj, neraduj se, a když by klesl, nechať nepléše srdce tvé,

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Aby snad nepopatřil Hospodin, a nelíbilo by se to jemu, a odvrátil by od něho hněv svůj.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Nehněvej se příčinou zlostníků, aniž následuj bezbožných.

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Nebo zlý nebude míti odplaty; svíce bezbožných zhasne.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Boj se Hospodina, synu můj, i krále, a k neustavičným se nepřiměšuj.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Nebo v náhle nastane bída jejich, a pomstu obou těch kdo zná?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Také i toto moudrým náleží: Přijímati osobu v soudu není dobré.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Toho, kdož říká bezbožnému: Spravedlivý jsi, klnouti budou lidé, a v ošklivost jej vezmou národové.

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Ale kteříž kárají, budou potěšeni, a přijde na ně požehnání dobrého.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Bude líbati rty toho, kdož mluví slova pravá.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Nastroj vně dílo své, a sprav je sobě na poli; potom také vystavíš dům svůj.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Nebývej svědkem všetečným proti bližnímu svému, aniž lahodně namlouvej rty svými.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Neříkej: Jakž mi učinil, tak mu učiním; odplatím muži tomu podlé skutku jeho.

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Přes pole muže lenivého šel jsem, a přes vinici člověka nemoudrého,

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

A aj, porostlo všudy trním, přikryly všecko kopřivy, a ohrada kamenná její byla zbořená.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

A vida to, posoudil jsem toho; vida, vzal jsem to k výstraze.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Maličko pospíš, maličko zdřímeš, maličko složíš ruce, abys poležel,

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

V tom přijde jako pocestný chudoba tvá, a nouze tvá jako muž zbrojný.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.