Proverbs 23

Když sedneš k jídlu se pánem, pilně šetř, co jest před tebou.

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Jinak vrazil bys nůž do hrdla svého, byl-li bys lakotný.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Nežádej lahůdek jeho, nebo jsou pokrm oklamavatelný.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Neusiluj, abys zbohatl; od opatrnosti své přestaň.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

K bohatství-liž bys obrátil oči své? Poněvadž v náhle mizí; nebo sobě zdělalo křídla podobná orličím, a zaletuje k nebi.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Nejez chleba člověka závistivého, a nežádej lahůdek jeho.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Nebo jak on sobě tebe váží v mysli své, tak ty pokrmu toho. Díť: Jez a pí, ale srdce jeho není s tebou.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Skyvu svou, kterouž jsi snědl, vyvrátíš, a zmaříš slova svá utěšená.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Před bláznem nemluv, nebo pohrdne opatrností řečí tvých.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Nepřenášej mezníku starodávního, a na pole sirotků nevcházej.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Silnýť jest zajisté ochránce jejich; onť povede při jejich proti tobě.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Zaveď k učení mysl svou, a uši své k řečem umění.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Neodjímej od mladého kázně; nebo umrskáš-li jej metlou, neumřeť.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Ty metlou jej mrskávej, a tak duši jeho z pekla vytrhneš.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Synu můj, bude-li moudré srdce tvé, veseliti se bude srdce mé všelijak ve mně;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

A plésati budou ledví má, když mluviti budou rtové tvoji pravé věci.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Nechť nezávidí srdce tvé hříšníku, ale raději choď v bázni Hospodinově celý den.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Nebo poněvadž jest odplata, naděje tvá nebude podťata.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Slyš ty, synu můj, a buď moudrý, a naprav na cestu srdce své.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Nebývej mezi pijány vína, ani mezi žráči masa.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Nebo opilec a žráč zchudne, a ospánlivost v hadry obláčí.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Poslouchej otce svého, kterýž tě zplodil, aniž pohrdej matkou svou, když se zstará.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Pravdy nabuď, a neprodávej jí, též moudrosti, umění a rozumnosti.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Náramně bývá potěšen otec spravedlivého, a ten, kdož zplodil moudrého, veselí se z něho.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Nechať se tedy veselí otec tvůj a matka tvá, a ať pléše rodička tvá.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Dej mi, synu můj, srdce své, a oči tvé cest mých ať ostříhají.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Nebo nevěstka jest jáma hluboká, a studnice těsná žena cizí.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Onať také jako loupežník úklady činí, a zoufalce na světě rozmnožuje.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Komu běda? komu ouvech? komu svady? komu křik? komu rány darmo? komu červenost očí?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Těm, kteříž se zdržují na víně; těm, kteříž chodí, aby vyhledali strojené víno.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Nehleď na víno rdící se, že vydává v koflíku záři svou, a přímo vyskakuje.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Naposledy jako had uštípne, a jako štír ušťkne.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Oči tvé hleděti budou na cizí, a srdce tvé mluviti bude převrácené věci,

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

A budeš jako ten, kterýž spí u prostřed moře, a jako ten, kterýž spí na vrchu sloupu bárky.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Díš: Zbili mne, a nestonal jsem, tloukli mne, a nečil jsem; když procítím, dám se zase v to.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``