Proverbs 17

melior est buccella sicca cum gaudio quam domus plena victimis cum iurgio

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

servus sapiens dominabitur filiis stultis et inter fratres hereditatem dividet

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

sicut igne probatur argentum et aurum camino ita corda probat Dominus

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

malus oboedit linguae iniquae et fallax obtemperat labiis mendacibus

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

qui despicit pauperem exprobrat factori eius et qui in ruina laetatur alterius non erit inpunitus

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

corona senum filii filiorum et gloria filiorum patres sui

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

non decent stultum verba conposita nec principem labium mentiens

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

gemma gratissima expectatio praestolantis quocumque se verterit prudenter intellegit

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

qui celat delictum quaerit amicitias qui altero sermone repetit separat foederatos

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

plus proficit correptio apud prudentem quam centum plagae apud stultum

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

semper iurgia quaerit malus angelus autem crudelis mittetur contra eum

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

expedit magis ursae occurrere raptis fetibus quam fatuo confidenti sibi in stultitia sua

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

qui reddit mala pro bonis non recedet malum de domo eius

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

qui dimittit aquam caput est iurgiorum et antequam patiatur contumeliam iudicium deserit

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

et qui iustificat impium et qui condemnat iustum abominabilis est uterque apud Dominum

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

quid prodest habere divitias stultum cum sapientiam emere non possit

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

omni tempore diligit qui amicus est et frater in angustiis conprobatur

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

homo stultus plaudet manibus cum spoponderit pro amico suo

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

qui meditatur discordiam diligit rixas et qui exaltat ostium quaerit ruinam

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

qui perversi cordis est non inveniet bonum et qui vertit linguam incidet in malum

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

natus est stultus in ignominiam suam sed nec pater in fatuo laetabitur

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

animus gaudens aetatem floridam facit spiritus tristis exsiccat ossa

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

munera de sinu impius accipit ut pervertat semitas iudicii

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

in facie prudentis lucet sapientia oculi stultorum in finibus terrae

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

ira patris filius stultus et dolor matris quae genuit eum

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

non est bonum damnum inferre iusto nec percutere principem qui recta iudicat

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

qui moderatur sermones suos doctus et prudens est et pretiosi spiritus vir eruditus

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

stultus quoque si tacuerit sapiens putabitur et si conpresserit labia sua intellegens

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.