Job 9

9:1

et respondens Iob ait

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

9:2

vere scio quod ita sit et quod non iustificetur homo conpositus Deo

,,Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

9:3

si voluerit contendere cum eo non poterit ei respondere unum pro mille

Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

9:4

sapiens corde est et fortis robore quis restitit ei et pacem habuit

A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

9:5

qui transtulit montes et nescierunt hii quos subvertit in furore suo

El mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

9:6

qui commovet terram de loco suo et columnae eius concutiuntur

Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

9:7

qui praecipit soli et non oritur et stellas claudit quasi sub signaculo

Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

9:8

qui extendit caelos solus et graditur super fluctus maris

Numai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

9:9

qui facit Arcturum et Oriona et Hyadas et interiora austri

El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

9:10

qui facit magna et inconprehensibilia et mirabilia quorum non est numerus

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

9:11

si venerit ad me non videbo si abierit non intellegam eum

Iată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

9:12

si repente interroget quis respondebit ei vel quis dicere potest cur facis

Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?``

9:13

Deus cuius resistere irae nemo potest et sub quo curvantur qui portant orbem

Dumnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

9:14

quantus ergo sum ego qui respondeam ei et loquar verbis meis cum eo

Şi eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

9:15

qui etiam si habuero quippiam iustum non respondebo sed meum iudicem deprecabor

Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

9:16

et cum invocantem exaudierit me non credo quod audierit vocem meam

Şi chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

9:17

in turbine enim conteret me et multiplicabit vulnera mea etiam sine causa

El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

9:18

non concedit requiescere spiritum meum et implet me amaritudinibus

care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

9:19

si fortitudo quaeritur robustissimus est si aequitas iudicii nemo pro me audet testimonium dicere

Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

9:20

si iustificare me voluero os meum condemnabit me si innocentem ostendere pravum me conprobabit

Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

9:21

etiam si simplex fuero hoc ipsum ignorabit anima mea et taedebit me vitae meae

Nevinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

9:22

unum est quod locutus sum et innocentem et impium ipse consumit

Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

9:23

si flagellat occidat semel et non de poenis innocentum rideat

Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

9:24

terra data est in manu impii vultum iudicum eius operit quod si non ille est quis ergo est

Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

9:25

dies mei velociores fuerunt cursore fugerunt et non viderunt bonum

Zilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

9:26

pertransierunt quasi naves poma portantes sicut aquila volans ad escam

trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

9:27

cum dixero nequaquam ita loquar commuto faciem meam et dolore torqueor

Dacă zic: ,Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

9:28

verebar omnia opera mea sciens quod non parceres delinquenti

sînt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

9:29

si autem et sic impius sum quare frustra laboravi

Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

9:30

si lotus fuero quasi aquis nivis et fulserint velut mundissimae manus meae

Chiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

9:31

tamen sordibus intingues me et abominabuntur me vestimenta mea

Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

9:32

neque enim viro qui similis mei est respondebo nec qui mecum in iudicio ex aequo possit audiri

Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

9:33

non est qui utrumque valeat arguere et ponere manum suam in ambobus

Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

9:34

auferat a me virgam suam et pavor eius non me terreat

Să-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

9:35

loquar et non timebo eum neque enim possum metuens respondere

Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.