Proverbs 24

NO tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos:

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Porque su corazón piensa en robar, É iniquidad hablan sus labios.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Con sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Y con ciencia se henchirán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

El hombre sabio es fuerte; Y de pujante vigor el hombre docto.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Porque con ingenio harás la guerra: Y la salud está en la multitud de consejeros.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Alta está para el insensato la sabiduría: En la puerta no abrirá él su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Al que piensa mal hacer Le llamarán hombre de malos pensamientos.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

El pensamiento del necio es pecado: Y abominación á los hombres el escarnecedor.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Si fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Si dejares de librar los que son tomados para la muerte, Y los que son llevados al degolladero;

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Si dijeres: Ciertamente no lo supimos; ¿No lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Come, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y del panal dulce á tu paladar:

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Tal será el conocimiento de la sabiduría á tu alma: Si la hallares tendrá recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Oh impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Porque siete veces cae el justo, y se torna á levantar; Mas los impíos caerán en el mal.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Cuando cayere tu enemigo, no te huelgues; Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón:

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Porque JEHOVÁ no lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

No te entrometas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Porque para el malo no habrá buen fin, Y la candela de los impíos será apagada.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Teme á JEHOVÁ, hijo mío, y al rey; No te entrometas con los veleidosos:

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Porque su quebrantamiento se levantará de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

También estas cosas pertenecen á los sabios. Tener respeto á personas en el juicio no es bueno.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

El que dijere al malo, Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones:

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Mas los que lo reprenden, serán agradables, Y sobre ellos vendrá bendición de bien.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Besados serán los labios Del que responde palabras rectas.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Apresta tu obra de afuera, Y disponla en tu heredad; Y después edificarás tu casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

No seas sin causa testigo contra tu prójimo; Y no lisonjees con tus labios.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

No digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Pasé junto á la heredad del hombre perezoso, Y junto á la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Y he aquí que por toda ella habían ya crecido espinas, Ortigas habían ya cubierto su haz, Y su cerca de piedra estaba ya destruída.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Y yo miré, y púselo en mi corazón: Vi lo, y tomé consejo.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Un poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Así vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre de escudo.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.