Proverbs 23

CUANDO te sentares á comer con algún señor, Considera bien lo que estuviere delante de ti;

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Y pon cuchillo á tu garganta, Si tienes gran apetito.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

No codicies sus manjares delicados, Porque es pan engañoso

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

No trabajes por ser rico; Pon coto á tu prudencia.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

¿Has de poner tus ojos en las riquezas, siendo ningunas? Porque hacerse han alas, Como alas de águila, y volarán al cielo.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

No comas pan de hombre de mal ojo, Ni codicies sus manjares:

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Porque cual es su pensamiento en su alma, tal es él. Come y bebe, te dirá; Mas su corazón no está contigo.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Vomitarás la parte que tú comiste, Y perderás tus suaves palabras.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

No hables á oídos del necio; Porque menospreciará la prudencia de tus razones.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

No traspases el término antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos:

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Porque el defensor de ellos es el Fuerte, El cual juzgará la causa de ellos contra ti.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Aplica tu corazón á la enseñanza, Y tus oídos á las palabras de sabiduría.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

No rehuses la corrección del muchacho: Porque si lo hirieres con vara, no morirá.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Tú lo herirás con vara, Y librarás su alma del infierno.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Hijo mío, si tu corazón fuere sabio, También á mí se me alegrará el corazón;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Mis entrañas también se alegrarán, Cuando tus labios hablaren cosas rectas.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

No tenga tu corazón envidia de los pecadores, Antes persevera en el temor de JEHOVÁ todo tiempo:

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Porque ciertamente hay fin, Y tu esperanza no será cortada.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Oye tú, hijo mío, y sé sabio, Y endereza tu corazón al camino.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

No estés con los bebedores de vino, Ni con los comedores de carne:

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Porque el bebedor y el comilón empobrecerán: Y el sueño hará vestir vestidos rotos.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Oye á tu padre, á aquel que te engendró; Y cuando tu madre envejeciere, no la menosprecies.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Compra la verdad, y no la vendas; La sabiduría, la enseñanza, y la inteligencia.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Mucho se alegrará el padre del justo: Y el que engendró sabio se gozará con él.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Alégrense tu padre y tu madre, Y gócese la que te engendró.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Dame, hijo mío, tu corazón, Y miren tus ojos por mis caminos.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Porque sima profunda es la ramera, Y pozo angosto la extraña.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

También ella, como robador, acecha, Y multiplica entre los hombres los prevaricadores.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

¿Para quién será el ay? ¿para quién el ay? ¿para quién las rencillas? ¿Para quién las quejas? ¿para quién las heridas en balde? ¿Para quién lo amoratado de los ojos?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Para los que se detienen mucho en el vino, Para los que van buscando la mistura.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

No mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece su color en el vaso: Entrase suavemente;

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Mas al fin como serpiente morderá, Y como basilisco dará dolor:

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Tus ojos mirarán las extrañas, Y tu corazón hablará perversidades.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Y serás como el que yace en medio de la mar, Ó como el que está en la punta de un mastelero.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Y dirás: Hiriéronme, mas no me dolió; Azotáronme, mas no lo sentí; Cuando despertare, aun lo tornaré á buscar.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``